În contextul suprapunerii mai multor crize simultan – război, lipsă de materii prime, inflație, schimbări climatice – managerii companiilor trebuie să facă față mai multor provocări ca niciodată și să își redefinească strategiile pentru a rezista pe piață și a se dezvolta. Un studiu efectuat de Horvath în 17 țări a relevat că, deși sunt atenți la multiplele riscuri și crize suprapuse, majoritatea respondenților din studiul „CxO Priorities 2022” se așteaptă la creșterea vânzărilor în 2022 vs. 2021, respectiv în 2023 față de anul în curs, datorită faptului că au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale, achitate de consumatori. Optimismul este mai accentuat în România, unde 80% dintre companii așteaptă vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023, față de 72% și respectiv 79% – media din Uniunea Europeană.
Studiul Horváth a identificat 13 priorități strategice pentru executivii de top din 17 țări și 10 industrii, pe primele locuri aflându-se transformarea digitală, securitatea cibernetică și sustenabilitatea ecologică. Antreprenorii români pun pe primul loc implicarea și motivarea angajaților (73% consideră acest aspect ca fiind foarte important), transformarea digitală și securitatea cibernetică fiind plasate, la egalitate, pe locul secund.
„Ca o primă concluzie, având în vedere crizele suprapuse – inflația, criza de aprovizionare, tensiunile politice, lipsa de materii prime, prețul la energie – am identificat că executivii se ocupă foarte mult de securizarea rezultatelor operaționale: lichidități și tot ce înseamnă structura de costuri și profit – să aibă o transparență asupra costurilor, să știe de unde vin, cum le pot modifica, tot ce înseamnă prețuri și modeluri de venituri. Acesta este un subiect care în anii trecuți nu a fost atât de relevant și mi-am dat seama din discuțiile cu executivii că a devenit o prioritate de top”, a precizat Iulia Malioukis, unul dintre consultanții Horvath care au coordonat derularea proiectului în România.
Creșterea costurilor, trecută mai departe către clienți
Trei din patru companii din lume se așteaptă să înregistreze vânzări în creștere, atât în 2022, cât și în 2023, relevă studiul „CxO Priorities 2022”, elaborat de compania de consultanță în management Horváth, cu experiență internațională de peste 40 de ani, prezentă din 2005 pe piața locală. Așteptarea se bazează pe faptul că aproape trei sferturi dintre companii au reușit să transfere costurile ridicate în prețurile finale ale produselor și serviciilor. În cazul României, optimismul depășește media rezultată din studiu, în condițiile în care 80% dintre companii estimează că vor avea vânzări sporite în 2022, respectiv 93% au o așteptare similară pentru 2023.
Cea mai mare creștere a vânzărilor în 2022 și 2023 poate fi observată în industria de transport și logistică, afectată din greu de criza pandemică, și care acum își revine. Industria auto se confruntă în prezent cu probleme de aprovizionare care reduc așteptările. Totuși, piața are speranțe că lucrurile vor merge bine în condițiile în care cererea de autovehicule este în continuare ridicată.
73% din managerii din transporturi și logistică au așteptări mari în ceea ce privește creșterea vânzărilor în 2022 față de 2021, în timp ce 83% speră la creșterea vânzărilor în continuare în 2023 față de 2022.
Creșterea vânzărilor în transport și logistică față de 2020 a fost de 8,8% în 2021 față de 2020, în 2022 față de 2021 se estimează o creștere de 18,8%, iar în 2023 față de 2022 una de 16,5%.
Războiul nu a influențat negativ transporturile
În privința situației la zi (Course of Business), România împărtășește provocările altor state, dar cu anumite particularități. De exemplu, impactul invadării Ucrainei de către Rusia nu a afectat companiile românești în aceeași măsură precum pe cele din alte țări: pierderea accesului la piața rusă și închiderea fabricilor unor furnizori a afectat 25% dintre companiile care au participat la studiu, dar impactul a fost de numai 7% pentru companiile românești. Războiul din Ucraina a afectat industrii precum cele medicală, petrochimică și construcțiile. În schimb, domenii ca transportul și logistica, finanțele și energia aproape că nu au fost afectate deloc. Ba dimpotrivă, unele (în special firmele din sectorul energetic) au beneficiat de o creștere a prețurilor.
În schimb, în privința creșterii costurilor din ultimul an, media pentru toate industriile, rezultată din studiu, a fost de 15,2%, în timp ce creșterea a fost mai puternică (24%) pentru firmele românești. De asemenea, în timp ce 72,7% dintre companiile participante la studiu reușesc să-și transfere creșterile de costuri în prețurile percepute clienților finali, în România, doar 60,4% pot face acest lucru.
Digitalizarea aduce după sine o nouă preocupare: securitatea cibernetică
Securizarea rezultatelor financiare, în condițiile multiplelor riscuri economice și crize suprapuse, alături de răspunsul la amenințările de securitate cibernetică și concentrarea asupra proceselor de transformare digitală a business-urilor au reieșit drept principalele preocupări (key findings), în actuala perioadă, pe care le împărtășesc executivii de top din 17 țări, inclusiv 15 respondenți din România, potrivit studiului.
„Două din trei companii sunt deja în faza de execuție. Vorbim de proiecte mari, care se întind pe mai mulți ani, chiar șapte. Accentul digitalizării este pe eficiență. Din discutii a reieșit sensul de automatizare a proceselor și de a câștiga acolo o eficiență care, evident, să aibă impact asupra business-ului”, a mai declarat Iulia Malioukis.
La nivel european, transformarea digitală este, pentru al treilea an consecutiv, o preocupare prioritară pentru managerii companiilor, în timp ce securitatea cibernetică intră pentru prima oară în topul preocupărilor. La nivelul inițiativelor strategice, menite să asigure creștere pe termen mediu și lung, transformarea digitală se află, din nou, pe primul loc, urmată de obiective care țin de cybersecurity, iar locul al treilea este ocupat de orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică.
În ceea ce privește obiectivele strategice (Strategic Priorities) ale executivilor, topul celor din România diferă de cel agregat la nivelul celor 17 țări. Transformarea digitală coboară pe locul al doilea, iar securitatea cibernetică, pe al treilea, și primul loc este luat de preocuparea pentru motivarea angajaților și noile modele de organizare a muncii. Astfel, obiectivele legate de noua organizare a muncii, necesarul de noi competențe în companie, modalitățile de muncă flexibile, bunăstarea angajaților, employer branding etc. sunt văzute drept priorități de prim rang pentru executivii români.
Aproape două din trei companii văd transformarea digitală ca pe o prioritate pentru a asigura creșterea stabilă pe termen mediu și lung. Companiile au menționat cel mai frecvent că motivul cel mai important pentru care apelează la digitalizare este creșterea eficienței, de exemplu, prin procesul de automatizare.
De asemenea, digitalizarea este văzută ea însăși ca un mijloc important pentru a atinge alte obiective strategice, precum o sustenabilitate crescută sau structuri de cost îmbunătățite.
Unele companii au indicat că multe proiecte de digitalizare sunt deja în faza de implementare. Cu toate acestea, majoritatea se confruntă cu perioade lungi de implementare ca urmare a multitudinii proiectelor începute.
Pentru producători, mai ales, cele mai importante domenii de activitate pentru a fi digitalizate sunt supply-chain-ul și etapele de producție. Alți factori cheie sunt experiența digitală a clientului, ușurarea muncii de la domiciliu și digitalizarea proceselor de Back-office.
Mai mult de jumătate dintre managerii intervievați consideră că unul dintre cele mai mari obstacole pentru a realiza o transformare de succes este că puțini manageri au mentalitatea necesară acceptării unor astfel de procese, apoi mulți argumentează că nu au în companii oameni cu competențele necesare sau nu au resurse materiale pentru a susține o astfel de transformare digitală a afacerii.
Rezultatele indică clar întărirea afacerii drept una dintre provocările majore: angajații și conducerea companiilor uneori nu înțeleg motivul clar pentru care este nevoie de acest proces de transformare, ceea ce duce la neexecutarea etapelor și scăderea vitezei de transformare, precum și la lipsa de transparență și de instrumente de măsurare a rezultatele.
Recomandările managerilor sunt ca cei care vor să treacă printr-un proces de transformare digitală să comunice motivul pentru care doresc acest lucru pentru a asigura o înțelegere clară a obiectivelor și a modului de acțiune.
Sustenabilitatea, mai puțin importantă pentru români
Orientarea business-ului către sustenabilitate ecologică a fost plasată pe locul al treilea între prioritățile rezultate la nivel global din studiul „CxO Priorities 2022”, în timp ce, pentru managerii români, ea coboară pe locul al șaselea. La nivel internațional, 70% dintre companii și-au asumat un target clar de reducere a emisiilor de CO2, în timp ce numai 30% dintre firmele românești și-au stabilit obiective similare.
„Un studiu de amploarea «CxO 2022» ne permite să facem o radiografie cât mai exactă a provocărilor care îi preocupă pe executivii de top și să surprindem soluțiile la care apelează pentru a parcurge această perioadă, complicată pe multiple planuri. Este un instrument util atât pentru noi, ca echipă specializată în consultanța de management la cel mai înalt nivel, cât și pentru clienții noștri și oricine dorește să anticipeze viitorul, măcar parțial, dincolo de numeroasele incertitudini care ne stau înainte. Cu ușoare diferențe, mediul de business din România împărtășește aceleași preocupări și își setează aceleași obiective strategice precum companiile din alte state, cu economii mai dezvoltate. Mă bucur să constat că, și pentru managerii români, transformarea digitală este văzută drept o prioritate de top, care va transforma companiile la nivel de eficiență, dar va contribui și la atingerea unor obiective legate de sustenabilitate”, consideră Kurt Weber, Managing Director Horváth România.
Studiul a fost elaborat în perioada martie-iunie 2022, pe baza discuțiilor detaliate, purtate de membri ai echipei Horváth cu 280 de executivi de top, din 17 țări, dintre care 41% au fost CEOs, iar 30%, CFOs. Circa 37% dintre companiile de unde provin respondenții au între 1.000 și 5.000 de angajați, în timp ce 15% depășesc 15.000 de angajați. La nivelul cifrei de afaceri, 31% dintre ele au venituri anuale între 100 și 500 milioane de euro, 21%, între 1.000 și 3.000 milioane de euro, iar 17%, între 3.000 și 10.000 milioane de euro. Domeniile din care provin respondenții sunt: banking și servicii financiare (23%), industrie, inginerie mecanică, electrică și automatizări (20%), asigurări (8%), industria auto (8%), construcții (7%), energie (6%), biotehnologie și sănătate (6%), transport călătorii și logistică (5%), petrochimie (5%) și altele (11%).
