Gabor Sandor, specialist în siguranță rutieră și secretar de stat în cadrul MTI, a analizat, pe categorii de vârstă a persoanelor implicate și pe tip de autoturisme ș.a., accidentele de circulație cu victime care au avut loc în România în 2017-2021. Una dintre concluzii este că percepția conform căreia șoferii tineri (sub 40 de ani) ar provoca mai multe accidente este falsă: în realitate nu există diferențe semnificative între numărul de accidente provocate de șoferii sub 40 de ani și numărul de accidente provocate de cei peste 40 de ani. Conform datelor DPR, în 2021 șoferii sub 40 de ani au provocat 9.509 accidente cu victime, față de 8.659 cei peste 40 de ani.
Cele mai multe accidente sunt provocate de șoferii care conduc autovehicule de categoria B, o constatare plauzibilă, având în vedere inclusiv faptul că 79% din parcul de vehicule înmatriculate în România sunt de aceste categorii. Șoferii vehiculelor din categoriile C/D care au vârsta cuprinsă între 40 și 65 de ani provoacă mai multe accidente decât cei care conduc aceleași categorii și au vârsta sub 40 de ani.
Deși conducătorii autovehiculelor din categoriile B provoacă cele mai multe accidente de circulație cu victime (91%), raportându-ne la analiza ratelor de implicare cu vinovăție, rezultă că cei mai periculoși șoferi în trafic nu sunt conducătorii vehiculelor din categoriile B.
Datele statistice din 2021 arată că, deși provoacă (doar) 4% din numărul total de accidente cu victime, cei mai periculoși participanți la trafic sunt conducătorii autovehiculelor din categoriile A, cu o rată de implicare cu vinovăție în accidente de circulație înregistrate de 5,3‰ (dublă față de majoritatea conducătorilor de autovehicule). Deci în 2021 cel puțin 5 motocicliști din 1.000 au provocat accidente de circulație cu victime. Îi urmează conducătorii autovehiculelor din categoriile C (cu 3,7‰), D (cu 2,8‰), B (cu 2,5‰) și în cele din urmă cele din categoriile naționale (Tr/Tv/Tb), cu 1,3‰.
Constatarea conform căreia cei mai periculoși conducători de autovehicule sunt cei care conduc autovehicule din categoriile A, dublată de recunoașterea evoluției spectaculoase în ultimii 5 ani a numărului deținătorilor de permise de conducere valabile și pentru categoriile A (+3 milioane de persoane), face evidentă recunoașterea oportunității revizuirii condițiilor de acces/obținere a permiselor de categoriile A, este de părere Gabor Sandor, și a evaluării/pregătirii/examinării și formării continue.
Dintre conducătorii autovehiculelor cu cel puțin 4 roți, cei ai autovehiculelor de mare tonaj/capacitate, deși au provocat 4% din numărul total de accidente de circulație cu victime, sunt mai periculoși decât conducătorii oricăror alte categorii de autovehicule. Este vorba de camioane/camionete (3,7‰) și autobuze/microbuze (2,8‰).
Deci facilitarea și/sau optimizarea eficacității activităților ce țin de ameliorarea siguranței rutiere din România presupune implementarea unor măsuri de adecvare/actualizare pragmatică a condițiilor de acces și de menținere în funcție specifice exercitării ocupaților cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. „Atât participanții la trafic, cât și factorii cu responsabilități specifice, inclusiv autoritatea de stat în domeniul transporturilor rutiere, dispun de rezerve remarcabile, cel puțin din perspectiva reușitei promovării inițiativelor de actualizare și/sau valorificare judicioasă/rațională/pragmatică, precum și a optimizării, respectiv re/organizării activităților de control al conformității onorării obligațiilor ce le revin tuturor celor implicați și/sau cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere, vizând evaluările medicale și psihologice în vederea obținerii/redobândirii/ prelungirii valabilității permiselor de conducere, precum și a celor periodice, pregătirea profesională obligatorie în vedere susținerii examenelor pentru obținerea permiselor de conducere, cu accent deosebit pe reconsiderarea/actualizarea reglementărilor cu privire la pregătirea/ examinarea în vederea obținerii permiselor de conducere valabile pentru categoriile A, C/CE și D/DE și formării profesionale inițiale și continue, și respectiv examinării în vederea obținerii și/sau prelungirii valabilității atestatelor/certificatelor de pregătire/calificare/perfecționare profesională pentru personalul de specialitate cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere.“ Având în vedere rata relativ ridicată de implicare cu vinovăție în accidentele de circulație cu victime a șoferilor profesioniști, de 3,7‰ pentru cei ce conduc autovehicule din categoriile D și de 2,8‰ pentru categoria C, devine interesantă analiza stărilor de fapt caracteristice pieței forței de muncă calificate în acest domeniu, vizând identificarea datelor caracteristice, precum și a tendințelor evolutive previzibile în privința disponibilităților/potențialului și a structurii grupelor de vârstă proprii conducătorilor auto profesioniști/calificați, dar și identificarea ratei de implicare cu vinovăție în accidente cu victime a conducătorilor auto profesioniști/calificați, caracteristice diferitelor grupe de vârstă.
