De la planuri pe hârtie la realitate pe șantiere, Rail Baltica continuă să facă progrese. Atunci când, în 2005, Comisia Europeană a inclus ruta feroviară de la Varșovia prin republicile baltice până la capitala finlandeză Helsinki ca axă prioritară în cadrul rețelei transeuropene de transport, nu a existat puțină perplexitate. În special, ne-am întrebat ce sens avea crearea unei rute nord-sud de mare capacitate între Estonia, Letonia și Lituania, în condițiile în care cele trei state au avut, din punct de vedere istoric, doar relații directe cu Rusia.
Coridorul Ten-T, denumit Marea Nordului-Marea Baltică și care are ca punct final noua cale ferată Ral Baltica, a devenit nu numai justificat din punct de vedere economic, ci și esențial din punct de vedere al securității într-un cadru geopolitic care s-a schimbat profund ca urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Între timp, au dispărut și vechile moduri de a gândi închis între țările vecine.
La începutul lunii februarie 2023, a fost semnată o scrisoare de intenție între Polonia, Letonia și Lituania pentru a avansa împreună în vederea asigurării integrării depline a celor trei republici baltice în spațiul feroviar unic european. Astfel, accentul se mută de la simpla construcție a unei noi infrastructuri la o politică comună care va implica, de asemenea, gestionarea comună a tuturor fazelor coridorului transfrontalier. Acordul a fost semnat între operatorul polonez de rețea, Pkp Polskie Linie Kolejowe, operatorul leton RB Rail și operatorul lituanian LTG Infra. În cursul anului 2022 s-au înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește definirea traseului dintre joncțiunea feroviară Kaunas din Lituania și secțiunea poloneză a Rail Baltica. Proiectarea finală și apoi începerea construcției sunt planificate pentru 2023.
Între timp, cooperarea dintre căile ferate din regiune progresează. Compania letonă de stat LDZ Cargo și-a extins serviciile de transport către Estonia în urma adoptării certificatului unic de siguranță. Bazinul de trafic dintre republicile baltice și restul Europei se lărgește astfel, nu în ultimul rând pentru că relațiile cu Rusia și Belarus, care până atunci reprezentau 90% din mărfuri, s-au prăbușit în urma războiului. Estonia, Letonia și Lituania intenționează să lanseze în comun un nou coridor de transport de marfă care să lege statele baltice de hub-urile de la Marea Neagră și Marea Egee.
Această inițiativă poate fi privită ca parte a Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește douăsprezece state UE din regiune până la Marea Adriatică și care a investit deja resurse economice pentru a promova transportul feroviar și intermodalitatea alături de transportul maritim.
