Creștere mai mare decât în restul Europei

Piața românească e-commerce, mai mare decât se declară

Piața de e-commerce ar trebui analizată atât din perspectiva creșterii economice din România și din țările din regiune, cât și din punctul de vedere al comportamentului consumatorilor și al legislației în vigoare în țările respective, consideră analistul economic Christian Năsulea, invitat la Conferința DPD. Potrivit acestuia, indiferent dacă economia unei țări crește sau scade, comerțul online va înregistra o creștere. Exemplu este modul în care a evoluat numărul de consumatori online la nivel de UE între 2012 și 2017 și 2022 în fiecare țară în parte. În România se remarcă, potrivit analistului, o creștere explozivă din 2012 în 2022. Potrivit datelor INS, despre care analistul consideră că nu sunt tocmai reale și nu corespund cu cele prezentate de retaileri sau transportatori, puterea de cumpărare în țările din Europa Centrală și de Est prezintă caracteristici asemănătoare de la o țară la alta dacă ne uităm în primul rând la ratele de creștere ale economiilor din țările respective. În acest sens, România este a doua cea mai promițătoare țară din punctul de vedere al creșterii economice, ajungând, potrivit lui Năsulea, la un PIB real ajustat sezonier de 3,1%, dar evident că estimările vor fi revizuite pentru că se bazează pe cele privind inflația, și se așteaptă că inflația la nivel european să fie de 5,7% la finalul lui 2023 și de 3,3,% la finalul lui 2024. Comparația între țările din regiune ia în considerare, în afară de ratele de creștere economică și indicatorii de consum – puterea de cumpărare sau componența coșului de cumpărături (care conține în general haine, mâncare, produse destinate amenajării locuinței) – și reglementările fiscale din Uniunea Europeană care au determinat schimbări pozitive similare în toate piețele din regiune. Una din aceste reglementări este noua legislație privind TVA, care prevede că pentru livrări intracomunitare cu un transportator care respectă regulile nu se plătește TVA, ceea ce reprezintă o oportunitate de extindere la nivel regional.

Într-o analiză comparativă a situației fiecărei țări din Europa Centrală și de Est din perspectiva oportunităților pentru piața de comerț online, Christian Năsulea dă exemplul Bulgariei, în care au avut loc cinci runde de alegeri în doi ani, și care se confruntă cu probleme legate de imigrație și imposibilitatea de a intra în Schengen, precum și cu suspiciuni privind o posibilă dualitate vis-a vis de influența Europei vs. Rusiei, dar și cu probleme legate de gripa aviară. În Ungaria, pe de altă parte, cifrele sunt puțin mai mari decât în Bulgaria în termeni de putere de cumpărare, însă problema rămâne, potrivit lui Năsulea, Viktor Orban. Totuși, Ungaria poate prezenta oportunități pentru magazinele online. În Slovacia apare un context economic influențat de lupta împotriva corupției și votul de neîncredere al slovacilor care a făcut să pice guvernul în decembrie. Puterea de cumpărare în Polonia se situează la nivelul celorlalte țări, iar polonezii sunt apreciați datorită faptului că îi sprijină pe ucraineni mai mult decât alte țări, dar și pentru că sectorul IT este din ce în ce mai important, cu foarte mulți specialiști care se întorc acasă. Aceste țări seamănă din ce în ce mai mult din punctul de vedere al oportunităților pentru mediul de afaceri și implicit pentru comerțul online, spune Christian Năsulea.

Tot în comparație cu alte țări, „economia informală în România este mai importantă și ca economist nu vreau nici să critic, nici să încurajez acest lucru, doar constat că avem de fapt în continuare operatori economici informali care vând cantități mari și mi-aș dori să ajungem la maturitatea de a nu mai închide ochii și de a ignora această realitate, pentru că ne deranjează să recunoaștem că ANAF nu știe ce să facă de fapt cu ăștia și să înțelegem că ei sunt responsabili și pentru o bună parte din creșterea economică.”

Situația este mult mai bună la nivel macroeconomic decât o arată cifrele din statisticile oficiale și „sunt destul de sigur că acești agenți economici nu apelează la soluțiile Innoship, pentru că trebuie să vină cu tot felul de artificii ca să rămână sub radar. Însă, din toate datele care vin de la diverse instituții europene, în România sunt destul de mulți agenți economici de genul acesta.”

Extinderea spre țările mari din Europa – sursă de creștere pentru comerțul online

Potrivit co-fondatorului și Managing Partner-ului Innoship, Daniel Nicolae, există câteva elemente importante atât pe piața locală, cât și internațională. DPD este unul din jucătorii regionali mari care te ajută să livrezi în foarte multe țări europene, însă dacă ne întoarcem la imaginea și particularitatea fiecărei țări avem un comportament diferit al consumatorilor. De exemplu, în Polonia livrarea la locker reprezintă 50% din livrările zilnice, lucru care se va întâmpla foarte curând și în România. În plus, majoritatea magazinelor online din Polonia are doi curieri cu care colaborează: DPD pentru home delivery și Inpost pentru livrarea la locker. Dar Inpost are din ce în ce mai mulți competitori. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Bulgaria, există DPD, un partener foarte puternic acolo, dar există și livrarea la punct fix a competitorului direct. „Noi, Innoship, avem 250 de clienți, majoritatea companii de retail medii și mari, și gestionăm două milioane de comenzi pe lună în toată Europa. Trebuie să înțelegem deci cum arată comportamentul consumatorului și al retailerilor și cum îi putem ajuta. În tot ecosistemul există, evident, retailerul, cel care vede oportunitatea unui produs, curierul, cel care facilitează transportul și respectă legislația în privința taxelor, dar și jucătorii tehnologici, cei care favorizează comunicarea eficientă între magazinul online și curier. Prin ultima rundă de investiție pe care am luat-o anul acesta de la cel mai mare fond de private equity din Europa suntem parte din Alcedo, un grup prezent și în Polonia și Cehia, și astfel putem să oferim ajutor foarte bine angrenat în fiecare piață locală.”

În ce privește internaționalizarea comerțului online, dacă ne uităm la estimările de creștere a piețelor, România are o creștere de 3%, în timp ce Polonia, chiar dacă este o țară mai mare, o estimare de 0,3%, ceea ce face ca extinderea către Polonia să devină o adevărată provocare. În schimb, extinderea spre Germania ar fi de preferat pentru magazinele online din România, pentru că jucătorii mari din această țară au putere de negociere în fața furnizorilor.

Potrivit lui Daniel Nicolae, jucători mari din Germania, precum Zaalando, vin în România pentru a-și întări și mai mult poziția în fața furnizorilor prin volumele pe care le fac, însă îi vedem și pe ei provocați în piețele din Europa Centrală și de Est. „Zaalando a intrat în România, însă nu la puterea la care ar fi putut să o facă, fiind jucătorul nr. 1 de fashion din Europa. Dar are provocări financiare și nevoi de optimizare în piețele sale de bază, așa că a renunțat să apese pedala aici, ceea ce este o oportunitate de a merge noi pe piețele respective. Pe de altă parte, jucătorii polonezi continuă să vină în România, iar pentru noi este greu să intrăm într-o competiție de preț în Polonia pentru că avem putere de negociere mai mică, în timp ce ei vin la noi pentru că avem creștere economică și deci putere de cumpărare mai mare. Vedem în rândul clienților noștri curajul de a-și lista produsele pe marketplace-uri din Germania, Spania, piețe foarte mari, inclusiv Franța, și au generat vânzări din prima zi.”

În opinia reprezentantului Innoship, este mai eficient pentru comercianții online din România să se concentreze asupra Germaniei decât asupra Poloniei, care este o țară foarte tradiționalistă și competitivă și care se extinde către noi. În Germania jucătorii își găsesc locul, la fel în Spania, care, chiar dacă este aparent depărtată, are o creștere de 1,7%, iar românii sunt mai bine primiți decât în Franța, o țară cu cumpărători foarte conservatori față de jucătorii locali.

IKEA acceptă retururi după 365 de zile

Perspectiva retailerilor, expusă de Silvana Baciu, Deputy Market Manager IKEA, arată că preferințele consumatorului din România sunt de a găsi produsul din magazin disponibil și pe site, precum și de accesibilitate a livrării. „IKEA este un magazin online, din 2014. Clienții noștri își doresc livrări atunci când vor și așa cum vor și pentru asta am introdus sistemul de vânzări omnichannel, prin care ei își încep călătoria de cumpărare în online, apoi vin în magazin, testează produsele și finalizează cumpărătura online. Am dezvoltat și Customer meeting points și dorim să le oferim clienților aceeași experiență de cumpărare online și offline. În prezent, 35% din totalul vânzărilor noastre se desfășoară online datorită, în primul rând, contextului creat de pandemie. Și am înregistrat creșteri în zona mobilierului de birou determinate, bineînțeles, de necesitățile muncii de acasă. În toată această perioadă agilitatea a fost cuvântul de ordine pentru noi, dar am învățat și învățăm mai mult decât ne așteptam.”

Există mai multe posibilități de achiziționare a produselor, atât prin ridicare din magazin, prin sistemul click&collect, cât și online prin livrare la domiciliu, serviciu care a existat de la început și căruia i s-a adăugat și livrarea în lockere, existente atât la magazinele proprii, cât și la parteneri. În cazul IKEA, livrarea la domiciliu se realizează în două moduri, atât prin livrare la stradă pentru coletele mici ușor de manevrat, cât și prin livrare în camera în care se va și asambla, acesta din urmă fiind serviciul preferat.

Returul este o altă componentă importantă a cumpărăturilor de la IKEA, și aici preferința consumatorilor este să depună un efort minim, astfel încât în cazul comenzilor online curierul ridică de acasă coletul cu costuri zero pentru client. „Am păstrat politica de retur pe care o aveam și înainte de a introduce magazinul online, adică te poți răzgândi în 365 de zile.”

Cele mai multe retururi vin din online și o componentă importantă a dezvoltării relației cu clienții este să se primească multe feedback-uri.

Returul are deocamdată soluții mai puține

Potrivit reprezentantului Innoship, din perspectivă logistică, la retur nu mai sunt atâtea opțiuni, iar costul este ridicat. „Începi să vinzi, apoi îți apar retururile și te trezești că nu ai foarte mult profit, din cauza costurilor de retur. Este o problemă la care e necesar să lucrăm împreună. Cred că vor apărea, așa cum apar și în SUA, acei furnizori care îți vor cumpăra returul local și cred că va fi o formă ușoară prin care magazinele online vor putea să simplifice procesul, cel puțin într-o primă etapă, însă nu sunt jucători atât de mari și pregătiți la scară mare și cred că aici returul devine complicat.”

Totuși, Nadia Talpă, CCO în cadrul DPD, nu consideră că retururile ar trebui să reprezinte o piedică în extinderea internațională a magazinelor online pentru că transportatorii și firmele de curierat oferă soluții, le pot consolida etc. În privința modalităților de plată, „toate magazinele online din România oferă o multitudine de modalități: plata cu cardul, plata în avans și plata în numerar, pe care românii o doresc în continuare, conform Barometrului E-Commerce 2023. Este o caracteristică a pieței noastre care vine din neîncrederea consumatorilor în produs și nu se poate rezolva de către companiile de curierat, ci ține mai mult de mentalitatea noastră.”