Pentru a nu aparea probleme de interpretare a diurnei soferilor drept venit de natura salariala, consultantii PricewaterhouseCoopers atrag atentia asupra unui aspect foarte important care trebuie avut in vedere la intocmirea contractului de munca al soferului: cuantumul si conditiile de acordare a diurnei nu pot fi si nu trebuie sa fie determinate de factori de performanta a muncii, ci strict de prevederile legale in vigoare.
 

Mihaela Mitroi, Partener, Consultanta Fiscala, PricewaterhouseCoopers Romania, explica faptul ca recentele interpretari referitoare la drepturile privind diurna pentru personalul navigant din mediul privat, pornind de la lista restransa de activitati prevazuta de art. 1 din HG 518/1995 (prezentate pe larg in numarul trecut al revistei Tranzit), nu au acoperire.
„Acest act normativ reglementeaza strict drepturile si obligatiile personalului roman trimis in strainatate de catre ministere, administratia publica, institutiile publice in general, pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Pentru agentii economici privati, acest act normativ are numai un caracter de recomandare, un lucru precizat clar la art. 17.”
La fel de clar e si faptul ca in Codul fiscal exista trimiteri la „nivelul legal al indemnizatiilor de deplasare stabilit pentru institutiile publice, dar nu si la celelalte prevederi ale HG 518/1995.
In cazul agentilor economici privati, nivelul legal al indemnizatiilor de deplasare valabil pentru institutiile publice este utilizat ca baza de referinta pentru stabilirea limitei de deductibilitate a diurnelor la calculul profitului impozabil sau al limitei sumelor neimpozabile la nivelul salariatului. Asadar, faptul ca nu toate activitatile salariatilor din mediul privat sunt prinse in lista de la art. 1 din HG 518/1995, valabila pentru activitatile specifice personalului din institutiile publice, este de asteptat si este irelevant pentru problema in discutie.”
Altul este cadrul legal in baza caruia se acorda diurna salariatilor din mediul privat, sustine Mihaela Mitroi. Acesta este dat de Codul Muncii, precum si de contractele colective de munca (la nivel national, de ramura etc).
„Din acest motiv, neacordarea diurnei de deplasare salariatilor aflati in delegare/deplasare pentru soferi, de exemplu, este echivalenta cu negarea dreptului unui salariat la «indemnizatia de delegare», un drept stipulat pentru toti salariatii prin art. 44 alin. (2) din Codul Muncii (Legea 53/2003).
De exemplu, pentru salariatii din activitatile de transport si conexe, dreptul la diurna de deplasare pe perioada delegatiilor in tara si in strainatate este prevazut si de art. 47 si 48 din Contractul Colectiv de Munca unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010.”
Consultantul PricewaterhouseCoopers Romania a mai aratat ca, „din punct de vedere fiscal, tratamentul indemnizatiilor de delegare la nivelul salariatului este clarificat in art. 55 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal: aceste drepturi acordate nu sunt incluse in veniturile salariale si nici in categoria celor asimilate si nu sunt impozabile. In ceea ce priveste contributia de CAS, Legea 19/2000 prevede o exceptie specifica la art. 26, conform careia nu se datoreaza CAS pentru diurnele de deplasare si de delegare.”
Regulile general aplicabile privind stabilirea si acordarea indemnizatiei de delegare/diurnei de deplasare ar trebui sa se aplice tuturor salariatilor, deci inclusiv soferilor.
Contractul Colectiv de Munca la nivel de ramura prevede doar un nivel minim, cel stabilit prin actele legislative aplicabile institutiilor publice (HG 518 in cazul deplasarilor in strainatate).
Pentru a nu exista suspiciuni de „abuzuri“ – precizeaza Mihaela Mitroi – nivelul diurnei ar trebui sa fie unul rezonabil, pornind de la definitia diurnei din HG 518, conform careia diurna este destinata acoperirii „cheltuielilor de hrana, a celor marunte uzuale, precum si a costului transportului in interiorul localitatii“.
Chiar daca opinia consultantilor fiscali nu este opozabila deciziei inspectorilor fiscali, argumentarea incorectitudinii unei asemenea masuri este bine de pastrat pentru a evita retratarea si impozitarea retroactiva a diurnelor sau pentru a sustine un proces in instanta constituit impotriva unei eventuale decizii a organelor fiscale.