Reluarea ostilităților din Orientul Mijlociu și amenințările asupra principalelor rute maritime readuc în prim-plan riscul unor noi perturbări ale aprovizionării cu petrol. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că situația din Strâmtoarea Hormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice sporesc incertitudinea, chiar dacă piața țițeiului beneficiază încă de câteva mecanisme de protecție.
Fatih Birol, directorul executiv al AIE, a arătat că amenințările asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb amplifică riscurile. Ruta dintre Marea Roșie și Golful Aden a devenit mai importantă după ce Arabia Saudită și alți producători au început să transporte mai mult petrol către terminalele de la Marea Roșie, pentru a evita Strâmtoarea Hormuz.
Reluarea luptelor a întrerupt recuperarea din luna iunie
Fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz începuseră să își revină după acordul interimar încheiat în iunie între Statele Unite și Iran. Exporturile totale ale statelor din Golf, inclusiv volumele transportate pe rute alternative, au urcat în iunie cu 6,5 milioane de barili pe zi, până la 16,1 milioane de barili.
Nivelul a rămas însă mult sub media de aproximativ 24 de milioane de barili pe zi înregistrată înaintea conflictului. Reluarea ostilităților în iulie pune sub semnul întrebării continuarea acestei recuperări și posibilitatea repornirii complete a producției și rafinăriilor din regiune.
Producția mondială de petrol a crescut în iunie cu 4,1 milioane de barili pe zi, până la 98,8 milioane, dar s-a menținut cu aproximativ 9,4 milioane de barili pe zi sub nivelul anterior războiului. Prognoza AIE privind revenirea pieței depinde de o reducere rapidă a tensiunilor și de îmbunătățirea circulației navelor prin Hormuz.
Rutele alternative mențin o parte din țiței pe piață
Pentru moment, oferta de țiței este susținută de exporturile Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite realizate prin conducte și terminale situate în afara Golfului Persic. Unele nave continuă, de asemenea, să traverseze Strâmtoarea Hormuz, chiar dacă volumele sunt instabile.
Creșterea exporturilor din Statele Unite, Brazilia, Venezuela și Kazahstan a compensat o parte din pierderile din Golf. Reducerea importurilor Chinei a limitat la rândul său presiunea imediată asupra pieței. Acești factori atenuează șocul, dar nu pot înlocui pe termen lung capacitatea de producție și export a Orientului Mijlociu.
Noua amenințare asupra Bab el-Mandeb este importantă tocmai pentru că poate afecta una dintre puținele variante disponibile pentru ocolirea Hormuzului. Blocarea sau evitarea ambelor strâmtori ar obliga navele să urmeze trasee mai lungi și ar limita inclusiv utilizarea terminalelor saudite de la Marea Roșie. Mai multe petroliere și-au modificat deja traseul în urma avertismentelor privind securitatea navigației.
Produsele rafinate sunt mai greu de înlocuit decât țițeiul
Cea mai mare presiune nu se observă în prezent pe piața țițeiului, ci în aprovizionarea cu produse rafinate. Cantitățile de țiței expediate din Golf și-au revenit mai repede decât activitatea rafinăriilor și exporturile de motorină, benzină, combustibil pentru aviație și GPL.
În iunie, exporturile de produse rafinate și GPL ale statelor din Golf au rămas la mai puțin de jumătate din nivelul anterior conflictului. În comparație, fluxurile de țiței ajunseseră la aproape trei sferturi din volumele din februarie. Unele rafinării orientate spre export nu își reluaseră încă activitatea normală.
Situația a fost agravată de atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii de export din Rusia, precum și de nivelul redus al activității de rafinare din Asia. Marjele rafinăriilor și diferențele dintre prețul produselor petroliere și cel al țițeiului au urcat la începutul lunii iulie la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. Piețele motorinei și benzinei au devenit astfel mai tensionate chiar în momentul în care oferta de țiței părea să se îmbunătățească.
Stocurile terestre continuă să se reducă
Afirmația că toate stocurile globale de petrol au continuat să scadă necesită o nuanțare. Volumul total observat a crescut în iunie cu 21 de milioane de barili, aceasta fiind prima majorare din ultimele patru luni.
Creșterea a rezultat însă din acumularea petrolului aflat la bordul navelor, care a depășit retragerile din depozitele terestre. Cantitatea de petrol transportată pe mare a crescut cu aproximativ 117 milioane de barili, în timp ce stocurile de la uscat au scăzut cu circa 96 de milioane.
Stocurile totale ale statelor OCDE s-au redus cu încă 62 de milioane de barili în iunie, după o scădere de 73 de milioane în mai. Aproximativ 44 de milioane de barili din reducerea lunii iunie au provenit din rezervele guvernamentale puse la dispoziția pieței. În afara OCDE, stocurile de țiței au scăzut cu 37 de milioane de barili, evoluție determinată în principal de retragerile din China.
Rezervele strategice au limitat creșterea prețurilor
În martie, cele 32 de state membre ale AIE au convenit punerea pe piață a 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune coordonată din istoria agenției. Măsura a oferit pieței un tampon într-un moment în care exporturile prin Hormuz coborâseră la mai puțin de 10% din nivelul anterior conflictului.
AIE avertizează însă că rezervele strategice și creșterea producției din alte regiuni sunt soluții temporare. Ele pot limita șocurile de moment, dar nu pot compensa permanent pierderea unui coridor prin care tranzitau, înaintea războiului, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere pe zi.
Redeschiderea Hormuzului rămâne condiția principală pentru stabilizare
AIE consideră că soluționarea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz sunt esențiale pentru normalizarea pieței. Doar reluarea stabilă a navigației ar permite producătorilor să repornească exploatările închise, rafinăriilor să își refacă activitatea și exporturilor de produse petroliere să revină la niveluri apropiate de cele normale.
Pentru transportul rutier european, evoluția produselor rafinate este mai relevantă decât simpla scădere sau creștere a cotației țițeiului. Chiar dacă petrolul brut rămâne disponibil, motorina poate continua să fie scumpă atunci când capacitatea de rafinare, stocurile și rutele de export sunt limitate. Situația actuală arată de ce reducerea prețului țițeiului nu se transmite întotdeauna rapid și integral la pompă.
**Sursă foto: Tranzit AI
