Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Amestec de nostalgie si miros de piele

Fabrica de incaltaminte Clujana a fost in anii de glorie ’70-’80 creatorul unui popular brand de tara. Unitatea de productie facea parte dintr-un complex de fabrici din Cluj, care asigurau intreg lantul, incepand cu materia prima si creatia, pana la produsul final. Mai tarziu, dupa 1989, aceasta a avut perioade bune si mai putin bune, culminand cu inchiderea completa a fabricii in 1999 si redeschiderea in 2004 cu ajutorul actionarului majoritar CJ Cluj. Fabrica a avut in continuare fluctuatii, care s-au finalizat cu intrarea in insolventa in ianuarie 2017, pe de o parte din cauza lipsei comenzilor lohn care s-au mutat spre Vietnam, India sau China, iar pe de alta din cauza cresterii salariului minim pe economie. Dupa mai bine de un an de observatie si de reorganizare, aceasta incepe acum o noua etapa, sperand ca va readuce produsele Clujana acolo unde au fost. Astfel, au inceput investitiile intr-un magazin online si in expansiunea magazinelor fizice in tara, dar si in segmente noi de produse care sa targeteze tineretul, pentru a face trecerea de la mostenirea nostalgica a trecutului la spiritul modern actual.


Infiintata in 1911, cu peste 100 de ani de vechime, actuala fabrica de incaltaminte Clujana a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri: Fabrica de Piele „Fratii Renner & Co“, Uzinele „Dermata“, Fabrica de Incaltaminte „Janos Herbak“ sau Fabrica de Piele si Incaltaminte Cluj
In perioada de glorie, Clujana era un combinat format din fabrica de incaltaminte, de inlocuitori si accesorii, plus fabrica de piele, cu doua tabacarii: vegetala si minerala. „Atunci lucrau 11.000 de angajati, din care 5.000 in activitatea de productie de incaltaminte. Acum, din tot complexul a ramas doar fabrica de incaltaminte, inchisa la randul ei in 1999 si redeschisa in 2004. Reluarea productiei s-a facut cu 20-30 de angajati, apoi am crescut pana la 380 de angajati si o capacitate de 1.500 de perechi/zi“, a punctat Cristina Lupu, director comercial Clujana.
De la redeschiderea din 2004, compania nu a mers numai pe crestere, ci a inregistrat fluctuatii, din cauza perioadelor de conducere cu viziuni diferite si a problemelor financiare. „In prezent suntem in cadrul planului de reorganizare stabilit impreuna cu administratorul judiciar CITR SPRL. In perioada de tranzitie am redus productia medie de la 1.200 la 400 de perechi/zi si am trecut de la 380 de angajati la 90.“
Directorul comercial a mai precizat ca, daca pana acum fabrica nu a putut apela la fonduri europene, din cauza faptului ca nu era eligibila, fiind pe pierdere sau in insolventa, de acum inainte se va lua in considerare si aceasta varianta de finantare, pentru tehnologizare. Pe de alta parte, compania nu s-a orientat nici catre investitorii straini, nedorind a instraina patrimoniul, mai ales ca este un brand-imagine al Clujului.

Greu de invins costurile de productie din Vietnam, India sau China
In prezent, unitatea clujeana de productie, care lucreaza cu doua benzi de cusut si o benda de talpuit, propune sortimente variate de incaltaminte marca Clujana, adresate unei arii largi de consumatori: femei, barbati, adolescenti, cadre militare. „Ne propunem sa satisfacem orice comanda care sa se plieze in intregime pe preferintele si nevoile clientilor, urmarind sa ajungem si pe alte piete ale UE“, a spus Cristina Lupu, completand: „mult timp am lucrat in sistem lohn (95% din productie) si doar o parte mica pe brand propriu. Dezvoltam colectii cu ajutorul departamentului de creatie si putem realiza un pantof de la o poza pana la incaltaminte finita. Specifica era productia incaltamintei din piele, utilizandu-se doar partial materiale sintetice.“
In noiembrie si decembrie 2018 au scazut foarte mult comenzile in sistem lohn. Potrivit reprezentantei companiei, de obicei in perioadele de iarna volumele scad. „Nu e o problema numai a fabricii Clujana, ci una generala in intreaga industrie de incaltaminte. S-au inchis foarte multe fabrici din lipsa comenzilor, dar si pentru ca a crescut foarte mult salariul minim pe economie (in 2018 cu 23%, iar in 2019 va creste cu 10%), deci e foarte greu sa tii piept industriilor care isi fac productia in Vietnam, India sau China, care vin cu alte costuri ale fortei de munca“, a spus Cristina Lupu, adaugand: „e greu sa te mentii pe piata cu preturi mici, mai ales cand faci o incaltaminte de piele de calitate, care necesita oameni si materiale de calitate. Produsele fabricate in Romania presupun costuri mai ridicate pe tot lantul, de la materia prima pe care nu o mai producem la combinat, si care s-a scumpit in 2018 cu peste 10% fata de 2017, pana la salarii, combustibil etc.“
In plus, industria de incaltaminte este mult mai complexa decat cea de textile. Pregatirea unui model dureaza chiar si 3-6 luni, iar tehnologia de productie este complexa, pentru a permite preluarea unor comenzi mai mici, customizate, de 50-100 de bucati. „Din pacate, departamentul de creatie a fost desfiintat in momentul in care s-a redus numarul de angajati. Suntem destul de flexibili la cerintele clientilor, astfel ca putem prelua comenzi in sistem lohn sau partial lohn, sau putem livra produse finite sau semifabricate (fete de incaltaminte).“

Clienti pretentiosi, atenti la detalii
Materia prima este procurata in prezent de la furnizori din Romania, dar si din alte tari, precum Italia sau Ucraina. Procesul de fabricatie consta din preluarea materiei prime (pielea), croirea pieselor cu masini de stantat si cutite metalice sau croirea manuala in cazul realizarii seriilor mici. Apoi are loc faza de cusut, pe aceasta linie asamblandu-se bucatile croite de piele, ca un puzzle. Se trece mai apoi in sectia de talpuit, unde fetele de incaltaminte se pun pe calapoade, se lipeste talpa si produsul reiesit se trece prin cuptor. Faza de finisare consta in ungerea cu crema, periere, etichetare, ambalare si predare catre depozit sau client. „Ceea ce producem merge direct catre magazine, cu o tranzitie de maximum o zi in depozitul central, care poate cuprinde si 6.000 de perechi, de unde se face distributia si catre magazinele proprii si catre magazinele care vand multibrand“, a punctat Cristina Lupu, subliniind ca, desi inca nu au incheiat contracte cu hipermarketurile, au si vanzari catre magazine care au diverse produse specifice de incaltaminte. „Potrivit evaluarii perioadelor de varf, producem si compunem un stoc tampon, cu cateva modele de baza, de unde se face apoi livrarea. Insa nu este de dorit sa se produca deodata prea mult, pentru ca marfa se poate demoda si ramanem cu ea pe stoc. Obisnuim insa sa organizam campanii de soldari in perioadele clasice, februarie si august, iar in ultima perioada am observat ca oamenii chiar profita de acestea. De asemenea, a devenit evident ca, in ultimii ani, clientii sunt mult mai pretentiosi si mai atenti la detalii, dar si la pret.“
Este dificil accesul pe rafturile hipermarketurilor pe care ajung produse cu preturi de dumping. „Cu costurile pe care le are Clujana, nu putem concura cu acestea. Poate doar daca promovam produse din materiale sintetice, ceea ce nu ne dorim. Tocmai de aceea suntem orientati mai mult catre bocanci, ghete si cizme, articole pe care lumea si le doreste rezistente, din piele. Concurenta este foarte mare, dar este loc pentru toata lumea“, a spus Cristina Lupu, subliniind ca nivelul de pret al produselor Clujana nu este foarte ridicat comparativ cu piata, in conditiile unui nivel de calitate foarte bun.

Tinerii nu isi doresc sa se specializeze in sectorul incaltamintei
In prezent, compania detine doua magazine de desfacere in Cluj, iar in perioada urmatoare se va axa mai mult pe dezvoltarea zonei de distributie si de deschidere de magazine si in alte orase. „Intentionam ca pana la sfarsitul anului sa deschidem 5-8 magazine proprii in Bucuresti, Oradea, Miercurea-Ciuc si Timisoara, cu focus tot mai mare pe promovarea brandului Clujana, asa cum am facut la deschiderea celui de-al doilea magazin din Cluj, cu un feedback foarte bun. Inainte, cand cererea era mai mare pentru lohn, acest segment a fost prioritar, neglijandu-se putin brandul propriu. Acum, chiar daca zona lohn isi va mai reveni putin – nu la nivelul la care a fost – ne asteptam la o crestere a volumelor brandului propriu in aprilie-octombrie“, a punctat Cristina Lupu. In cazul unor comenzi mai mari decat capacitatea actuala, compania poate apela la fostii angajati, dar si la subcontractori carora sa le externalizaze anumite zone de fabricatie, cum ar fi coaserea fetelor de incaltaminte, mai ales ca domeniul simte lipsa personalului calificat si a scolilor profesionale. „E o meserie in lichidare. Am incercat o colaborare cu Inspectoratul Scolar pentru a pregati personal in domeniul fabricarii incaltamintei, insa nu au venit cereri din partea tinerilor. La un moment dat, va trebui sa scolarizam noi, asa cum fac toate fabricile mari, care mai apoi incheie contracte cu cei formati macar pe 1-2 ani. Insa este evident ca viitorul este inovatia, tehnologizarea si automatizarea.“
Pe langa promovarea brandului si expansiunea in alte orase, si gama de produse va suferi modificari, pentru a atrage si tinerii intre 18 si 30 de ani. Astfel, daca pana acum, dupa cum explica directorul comercial, produsele erau orientate mai mult catre categoriile a doua si a treia de varsta, acum e momentul in care focusul trece si spre incaltamintea comoda, sport sau casual, in culori in tendinte. „Produsul preferat al clientilor ramane insa gheata clasica Clujana, din bufo galben, aflata tot timpul anului in magazin. Oamenii il cumpara, pentru ca acest model se afla in istoricul fabricii, iar cererea este continua, inclusiv vara, cand romanii plecati in strainatate vin sa il cumpere.“
Targetul de clienti este in continuare cel din segmentul mediu de preturi, criteriul puterii de cumparare, dar si al traficului, fiind urmarit in momentul selectiei unei zone noi de deschidere de magazin.

Prezenta in online, un „must-have“
In situatia in care acum ia totul aproape de la zero, compania devenind un start-up, dar cu avantajul unui nume, al unui brand si al vechimii pe piata, tendinta normala va fi de crestere in perioada urmatoare, la aceasta contribuind si vanzarile destul de constante, poate chiar pe un trend usor crescator, venite de pe canalul online. „Am incercat sa abordam acest segment inca din 2010-2011, insa apoi a fost trecut in plan secundar. Din toamna anului trecut ne-am hotarat sa-l reactivam, mai ales ca si piata a venit catre noi, clienti din Belgia sau Franta solicitand si livrari in strainatate“, a spus Cristina Lupu, constienta ca numai cu un magazin online se poate acoperi intreaga tara. Vanzarile insa depind si de campaniile de imbunatatire ale website-ului, respectiv de SEO.“
Plata produselor comandate online se poate face fie direct, cu cardul, fie la curierul prin care se face distributia. In cazul unor comenzi substantiale, livrarea se va face gratuit. „E important sa fii la timp pe piata. Zilnic urmarim traficul si vanzarea pe canalul online, dar si in magazinele fizice.“

Articole similare

Ad
Ad