Inainte de debutul crizei, industria romaneasca a constructiilor, cu o crestere de 20-30% de la an la an, era una dintre cele mai productive din UE. Acest lucru s-a schimbat insa dramatic in 2009, cand productia in domeniu a scazut cu 15%, fiind urmata de o reducere similara in 2010, mai ales din cauza diminuarii fluxului de capital strain, dar si a lipsei de finantare a proiectelor aflate in derulare. Se pare insa ca 2011 a dus la o stabilizare a pietei, cresterea asteptandu-se abia in 2012, an electoral, cand firmele de constructii spera lansarea unor noi licitatii publice si a unor proiecte de anvergura, in special in infrastructura. Oricum, pentru ca Romania ramane totusi una dintre cele mai promitatoare piete de constructii din Europa, producatorii de materiale, in special de ciment, au continuat sa investeasca masiv in proiecte de actualizare a capacitatilor.
In proiectul de buget pe 2012, alocarile pentru investitii sunt mai mari cu peste doua miliarde de lei decat in 2011, ajungand la 37,8 miliarde de lei (6,52% din PIB). Cu aceste sume, Romania se claseaza, conform declaratiilor Andreei Paul Vass, consilier de stat al primului ministru, pe locul al doilea in UE in ceea ce priveste ponderea investitiilor totale in PIB.
Criza, momentul propice pentru investitii
Asa cum afirma in cadrul conferintei „Romania Construct Forum – Se intorc super-constructorii!”, organizata de Mediafax la sfarsitul anului, Eugen Curteanu, Secretar de Stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), „vestile despre primele noua luni oferite de Eurostat sunt imbucuratoare, mai ales ca trimestrul al treilea a venit cu o crestere de 7,4% a domeniului constructiilor.
Cu toate acestea, revirimentul economiei inregistrat in 2011 a insemnat doar iesirea din recesiune, nu si din criza.” Ca atare, MDRT are un optimism moderat, bugetul pentru 2012 totalizand 3,45 miliarde de lei (in scadere cu 11,2% fata de bugetul revizuit in 2011), din care 88,47% sunt fonduri de la bugetul de stat, 7,42% fonduri externe nerambursabile si 4,11% din venituri proprii. Banii vor fi directionati catre programele traditionale, dar si pentru acoperirea arieratelor existente in programele ministerului.
„Nu ne putem extrage din contextul general pe care il traverseaza UE. Intram in 2012 cu datorii de 1,97 miliarde de lei pentru lucrari si programe care au inregistrat facturi in acest an”, a punctat Curteanu, subliniind: „momentul este insa propice pentru investitiile publice, vehiculandu-se alte preturi decat in varianta normala de derulare a exercitiului economic. Oricum, ne-am propus ca in acest an sa abordam lucrarile publice si prin atragerea de investitori privati. Si, in momentul in care vor exista investitii exclusiv private, putem vorbi de o crestere adevarata.”
Din noul buget va fi finantata constructia a 2.500 de apartamente pentru tineri, din care 1.500 vor fi finalizate in 2012, a 883 de locuinte sociale, din care 423 vor fi finalizate anul acesta, ca si a 1.127 de locuinte pentru chiriasii evacuati din casele nationalizate, dintre care 329 vor fi finalizate in 2012.
Tot din noul buget se vor face investitii in reabilitarea a 481 km de drumuri de interes judetean si local, din care 150 km vor fi finalizati in 2012, plus lucrarile la 445 de sisteme de alimentare cu apa, din care cel putin 155 se vor finaliza anul acesta, si a 20 de sisteme de canalizare si ape uzate. Investitiile vor viza si constructia de sali de sport, bazine de inot sau dezvoltari ale infrastructurii din turism.
In plus, au fost demarate si lucrarile de proiectare a 216 km de drumuri judetene si 1.495 km de drumuri de interes local din judetele Arad, Bihor, Giurgiu, Prahova, Ilfov, Buzau si Vrancea.
„Un contract care nu se deruleaza este mai rau decat unul care nu exista”
Moderatorul conferintei organizate de Mediafax, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), Cristian Erbasu, este de parere ca nu e suficienta alocarea bugetara pentru 2012, in conditiile in care numai investitiile pot ajuta piata sa revina la nivelul lui 2008 si cat mai aproape de nivelul altor state din UE.
„Insa atmosfera generala nu ii indeamna pe cei din domeniul privat sa se aventureze la investitii prea mari”, a subliniat acesta, completand: „firmele de constructii asteapta aceste investitii, insa nu este suficient sa avem contracte daca nu primim si finantare. Un contract care nu se deruleaza este, de multe ori, mai rau decat unul care nu exista.”
Iar cele mai mari probleme ale firmelor care activeaza in constructii raman decapitalizarea din ultimii doi ani, continua si brusca, precum si lipsa certificarii firmelor de constructii care ingreuneaza licitatiile, un subiect vechi de aproape 20 de ani pentru care au fost initiate, fara succes, mai multe proiecte normative. „In ultima perioada, Guvernul a acordat mai multa atentie acestei probleme, iar acum am gasit o varianta perfectibila”, a declarat Erbasu, care considera ca prin aceasta certificare (obligatorie in majoritatea statelor europene si voluntara in altele) fiecare firma de constructii isi va ocupa locul real, in conformitate cu dotarile, resursele umane si experienta dobandita.
Romania trebuie sa construiasca 100.000 de locuinte pe an
Tot in cadrul conferintei, Marius Marin, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor de BCA din Romania (PRO BCA) si CEO Macon, a subliniat ca Romania are un avantaj pe care nu-l regasim in majoritatea tarilor europene: o cerere mare pentru locuintele individuale, in conditiile in care se construiesc anual doua locuinte noi la 1.000 de locuitori, situandu-ne astfel sub jumatatea mediei europeane. „De aceea, pentru recuperarea decalajului este nevoie de dublarea numarului de locuinte livrate pe an, la 100.000 de unitati”, a afirmat reprezentantul PRO BCA, enuntand si faptul ca, in prezent, in Romania exista 8,4 milioane de locuinte, din care doua milioane sunt din chirpici, iar 0,7 milioane sunt construite inainte de 1944. Numarul cel mai mare de locuinte s-a construit in 2008 (64.414), echivalentul a aproximativ 3,1 locuinte noi/1.000 de locuitori, urmat de 61.101 (2,9 locuinte/1.000 de locuitori) in 2009. In anul urmator au fost construite 48.812 locuinte (2,1/ 1.000 de locuitori), iar pentru 2011 se estimeaza ca se va ajunge la 1,8-1,9/ 1.000 de locuitori, in conditiile in care media europeana este de 4,7-4,8.
Pe de alta parte, sectorul non-rezidential a fost primul care a cunoscut o recuperare in 2011, cu peste 50%, asteptandu-se ca si ingineria civila sa urmeze acelasi parcurs.
Stocul spatiilor moderne de birouri din Bucuresti a inregistrat la sfarsitul trimestrului al treilea al anului trecut o crestere de 3% fata de trimestrul precedent, in vreme ce rata de neocupare a spatiilor de birouri din Bucuresti isi continua tendinta descendenta, situandu-se la 15,9%, cu mentiunea ca numarul proiectelor aflate in proces de constructie a scazut comparativ cu cel din 2009 si 2010.
De asemenea, in trimestrul al treilea a fost inregistrat cel mai inalt nivel de tranzactionare (87.500 m2), pentru o cerere de circa 64.600 m2, similara cu cifrele din trimestrul trei 2010 (62.400 m2). Pe de alta parte, nivelul valorii chiriei nu a prezentat fluctuatii semnificative, mentinandu-se constant la 19,5 euro/m2/luna.
Volum mai mare, bani mai putini
In ceea ce priveste piata materialelor de constructii, valoarea vanzarilor din primele noua luni ale lui 2011 a fost de circa trei miliarde de euro, preconizandu-se pentru intregul an o cifra similara celei din 2010 (3,5 miliarde de euro), deoarece in ultimul trimestru conditiile climaterice si bugetare impun un ritm mai scazut de lucru. Totusi, potrivit datelor furnizate de Asociatia producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMRC), cifra de afaceri reflecta numai o parte a realitatii, cresterile de preturi si costurile cu energia, compensate de o mai buna organizare interna si de o scadere a marjei de profit la distribuitori, ducand la o usoara crestere a cantitatilor de produse comercializate fata de nivelul din 2010.
Si, chiar daca sectorul constructiilor si-a diminuat semnificativ contractia in primele noua luni ale anului trecut, pana la -0,1%, iar numarul angajatilor se ridica in 2010 la 400.000, imbunatatirile nu s-au reflectat prea mult in costul orar al fortei de munca. Astfel, potrivit datelor furnizate de INS, in trimestrul al treilea din 2011, costul orar al fortei de munca s-a redus, fata de trimestrul precedent, cu 0,98% ca serie bruta si cu 0,75% ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare, dar a crescut cu 1,28% ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare si sezonier. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2010, costul orar a crescut cu 6,69% atat ca serie bruta, cat si ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare, respectiv cu 6,29% ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare si sezonier.
Punctual, costul orar al fortei de munca din tranzactiile imobiliare s-a redus in trimestrul al treilea fata de trimestrul al doilea cu 0,18% ca serie bruta si cu 0,02% ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare, dar a crescut cu 4,33% ca serie ajustata dupa efectul zilelor lucratoare si sezonier.
Vanzarile de utilaje de constructii se conformeaza optimismului pietei
Reflectand situatia generala, si datele furnizate de Asociatia Distribuitorilor de Utilaje de Constructii (ADUC) dupa primele noua luni ale lui 2011 arata ca impactul crizei financiare europene s-a diminuat semnificativ, piata utilajelor de constructii cunoscand in continuare o redresare, chiar daca de numai 11,7%, fata de trimestrul anterior. Insa, daca luam in considerare piata pe care au actionat firmele membre ADUC, vom constata ca in trimestrul al treilea al anului trecut au fost vandute circa 363 de unitati, cu 106% peste cele 176 livrate in perioada similara a anului anterior. Pe tipuri de utilaje, excavatoarele au inregistrat o crestere de 73% (de la 26 la 45 de unitati comercializate), in timp ce incarcatoarele au avut un plus de 194%, de la 16 la 47 de unitati comercializate. De asemenea, mini-incarcatoarele si mini-excavatoarele au cunoscut o crestere in vanzari de 54% (de la 24 la 37 de unitati), iar numarul de buldoexcavatoare vandute anul acesta a crescut de la 57 la 147 de unitati (+140%). Si, chiar daca buldoexcavatoarele sunt in continuare foarte solicitate, vanzarile se mentin inca sub nivelul trimestrului al treilea al anilor 2006-2008. Pe de alta parte, se remarca un interes din ce in ce mai mare pentru utilajele specializate, vanzarile de excavatoare pe senile crescand cu 80%, iar cele ale excavatoarelor pe roti cu 113%. La utilajele pentru drumuri, cresterea inregistrata in trimestrul al treilea al lui 2011 a fost de 133%, comparativ cu perioada similara a anului anterior, in vreme ce utilajele complementare (macarale, betoniere, utilaje de sortare/concasare, etc.) au avut o crestere de 73%. Si, chiar daca nivelul vanzarilor este in continuare departe de maxima inregistrata in 2008, reprezentantii ADUC considera ca situatia actuala este apropiata de capacitatea reala de absorbtie a pietei din tara noastra.
