Matei Marilena, Author at Traficmedia

Proiectul de Lege făcut public pe surse pe 16 agust, care stabilește amnistia fiscală pe diurnă din 2015 până la data de intrare în vigoare a legii, a reapărut, semnat de toți inițiatorii – deputații liberali Gheorghe Pecingină, Dan Vîlceanu, Bogdan Huțucă, George-Cristian Tuță și senatorul Alina Gorghiu – cu modificări și clarificări importante, răspunzând cumva întrebărilor ridicate în videoconferința Tranzit de pe 9 septembrie. Cea mai importantă clarificare se referă la plafonul maximal al diurnei/indemnizației de detașare transnațională, care este stabilit astfel: „plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare”. Asta s-ar traduce prin faptul că la un salariu lunar brut de 500 de euro s-ar putea acorda o indemnizație/diurnă de 71 de euro zilnic, dacă luna respectivă are 21 de zile lucrătoare.

Această plafonare vizează atât indemnizația de delegare, cât și pe cea de detașare/detașare transnațională, așa cum a susținut Camera Consultanților Fiscali, pentru a elimina discriminările dintre lucrătorii detașați și cei delegați, respectiv lucrătorii mobili, care, în proiectul anterior, nu aveau plafonată indemnizația specifică în același fel.

Regretabil este că alineatul 8 de la articolul 1 – cel care prevedea că amnistia fiscală nu va rezolva și problema companiilor de transport pentru care instanțele judecătorești au stabilit, prin hotărâri judecătorești rămase definitive şi executorii, că datorează sumele stabilite de ANAF prin deciziile de impunere fiscală la bugetul general consolidat. Dan Manolescu, președintele CCF, explica în cadrul videoconferinței Tranzit că decizia instanței este suverană, parlamentarii nefiind în poziția de a anula o decizie a instanței. „Odată decizia finală a instanţei fiind pronunţată, aceasta rămâne definitivă. Din punct de vedere moral nu e corect pentru cei care rămân cu deciziile finale, dar până la urmă nicio amnistie nu e morală şi nu face dreptate pentru toți. Poate se va găsi totuşi o modalitate legislativă prin care să beneficieze de amnistie şi cei care au pierdut definitiv în instanţă, Statul asumându-şi eroarea făcută şi renunțând la dreptul de a încasa decizia de impunere. Argumentul ar trebui pus în discuţie în cadrul comisiilor din Parlament”.

Avocatul Aurelian Opre a susținut însă că, într-o astfel de situaţie, creditorul (care în cazul nostru este Statul) poate să renunțe la creanța sa. „La baza creanței nu stă o decizie în instanță, ci un act administrativ, aceeași decizie de impunere eliberată de ANAF și în cazul celui care a mers în instanță, și a celui care nu a mers.”

Puteti consulta aici proiectul de lege integral #plafonare diurna, proiect lege plafonare diurna, amnistie diurna, amnistie fiscala, impozitare diurna, indemnizatie de detasare

Cele șapte asociații patronale ale transportatorilor – APTE2002, ATM Bucovina, Apulum Alba Iulia, FORT, COTAR, UNTRR și ARTRI – se pregătesc pentru protestul de miercuri, 29 septembrie, din Piața Victoriei. Primăria Municipiului București a autorizat acțiunea cu participarea a 500 de camioane, însă condițiile pandemice ar putea micșora numărul participanților, care trebuie să fie toți vaccinați, trecuți prin boală sau declarați negativ în urma unui test rapid antigen.

Asociațiile patronale se întâlnesc mâine pentru a face ultimele pregătiri. Transportatorii care doresc să participe la protest, indiferent că sunt sau nu membri ai unei asociații, se pot alătura uneia dintre asociațiile de mai sus.

În capul listei de revendicări este reîncadrarea abuzivă a diurnei șoferilor care lucrează în transportul internațional ca venit de natură salarială și obligarea firmelor la plata (retroactivă pe 5 ani) a impozitelor și contribuțiilor sociale aferente. Astfel, pe lângă solicitarea amnistiei fiscale pe diurnă, firmele de transport cer și eliminarea discriminărilor dintre angajații de la privat și cei de la stat, ultimii beneficiind în caz de deplasare de o indemnizație de cazare de 230 de lei pe noapte, fără obligația de a prezenta documente justificative în acest sens.

În același timp, însă, transportatorii cer să fie consultați înainte de a modifica Codul fiscal în ceea ce privește regimul fiscal al indemnizațiilor de orice fel și de a modifica pragul de neimpozitare a diurnei pentru ca aceste modificări să țină cont și de menținerea competitivității firmelor românești de transport internațional, pentru ca acestea să contribuie în continuare activ la PIB-ul României și la o balanță comercială cât mai sănătoasă, datorită aportului serios de valută, transporturile internaționale aducând anual încasări de peste 5 miliarde de euro.

Carantinarea șoferilor veniți din zone roșii face parte de asemenea dintre nemulțumiri, din cauza presiunii și mai mari pe disponibilitatea forței de muncă în transporturi, cu atât mai mult cu cât alte țări europene exceptează șoferii de la carantinare în caz de nevaccinare.

Creșterea necontrolată a prețului la RCA după falimentul City Insurance este o altă lovitură dată industriei de transport din România, pe care patronatele doresc să o discute cu reprezentanții autorităților. Printre revendicări se regăseste și rezolvarea problemei organizării de licitații în transportul regulat de pasageri (transport județean, interjudețean) – aspru lovit de pandemie și care, din cauza unei suprareglementari, este paralizat și aproape de colaps.