Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

România ar putea fi țara din regiune cu cea mai rapidă creștere economică în 2021. Se așteaptă ca România să înregistreze o creștere de 6% în acest an, după scăderea la 3.9% în 2020. Creșterea va fi ușor mai mică în Polonia, cu 4.1%, întrucât economia a fost mai rezistentă la pandemie, înregistrând o scădere de doar 2.7%. Utilizarea anticipată a subvențiilor NGEU va începe să sprijine economiile din CEE în acest an și ar trebui să ofere o creștere mai substanțială în 2022. Se estimează ca această creștere să depășească 5% în Croația, Ungaria, România și Slovacia anul viitor și peste 4,5% în Bulgaria, Republica Cehă, Polonia și Slovenia.

România, o piață deosebit de atractivă pentru sectorul IT. România este a doua cea mai mare piață din regiune, cu 120.000 de angajați în sectorul bussines începând cu 2018. Țara este atractivă în mod special pentru companiile IT, parțial pentru că oferă stimulente fiscale generoase specialiștilor din acest domeniu. Microsoft, Oracle, Deutsche Bank și IBM sunt printre cei mai mari ocupanți de birouri din România. Bucureștiul este principalul oraș pentru business services, cu peste 50% din piață, și aproape două treimi din serviciile de outsourcing din capitală se află în sectorul ITO și BPO.

Adaptarea la contextul pandemic crează oportunități de dezvoltare și inovație în România. Pandemia COVID-19 a creat noi nevoi și oportunități pentru utilizarea tehnologiei în domeniul imobiliar și a încurajat inovația. Clădirile vor fi mai inteligente iar aplicațiile și soluțiile PropTech vor fi utilizate la scară largă.

CEE și-a dezvoltat capacitățile digitale și este acum bine plasată pentru a beneficia de accelerarea globală a digitalizării. Creșterea cunoștințelor în domeniu și digitalizarea proceselor de producție conduc la un boom al industriei de software în România, crescând de la 1,7% la 3,6% (cel mai mare procent din regiune) în 2018. Această tendință a continuat și în 2019, când cifra a crescut la 4,2%.

România este țara din regiune și din Europa care a redus în cel mai mare procent emisiile de CO₂ în ultimii 30 de ani. Toate țările din CEE au reușit să reducă emisiile de CO₂ pe capital în timp ce au înregistrat creșteri economice În total, regiunea și-a redus emisiile de CO₂ cu 30% față de 1990. Cea mai de succes țară în ceea ce privește aceste valori a fost România, care a redus emisiile de CO₂ cu 56% față de 1990, în timp ce PIB-ul pe capital a crescut cu 115%.

România oferă soluționarea rapidă a cauzelor civile și comerciale litigioase. Româniase remarcă pozitiv și se numără printre țările cu cel mai scurt timp estimat necesar pentru soluționarea cauzelor civile și comerciale litigioase: Republica Cehă – 149 zile, Ungaria – 151 zile, Slovacia 157 zile și România 157 zile. Polonia are cel mai lung timp de soluționare a litigiilor, 273 de zile, dar tot este mai scurt decât cel din țările mai dezvoltate ca Franța (420 zile) și Italia (527 zile).

Potențialele dezavantaje identificate în România se referă la infrastructura de transport slab dezvoltată, birocrația și lipsa digitalizării din sectorul administrației publice. În ciuda aderării la UE în 2007, România nu a reușit încă să crească substanțial calitatea infrastructurii sale de transport. Motivul pentru care România rămâne în urma celorlalte țări din CEE se datorează în principal de problemelor legate de corupție și lipsa de transparență. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba în viitorul apropiat. Există o presiune tot mai mare asupra guvernului român pentru a rezolva problema infrastructurii neglijate. Administrația publică atât în Polonia cât și în România rămâne încă în urmă în ceea ce privește digitalizarea, dar există oportunități de recuperare rapidă în următorul deceniu.

Raportul se concentrează pe domenii precum perspectiva globală și CEE, societatea, educația, munca, companiile și sectoarele, business services, transformarea digitală și tehnologiile, precum și influența generală a celor menționate mai sus și a stării actuale și viitoare a pieței imobiliare.

„100 Cele mai importante tendințe care definesc economiile din Europa Centrală și de Est” a fost realizat în cooperare cu SpotData, un centru analitic care operează la intersecția dintre media, vizualizarea datelor și analiza economică.

Versiunea completă a raportului poate fi găsită aici: https://www.skanska.pl/en-us/100trends

Economia globală se situează mult mai bine în timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu așteptările. Unul dintre motive se datorează faptului că întreprinderile au reușit să se adapteze cu success la incertitudine și la un mediu nou. Modelele de lucru în regim hibrid, teleconferințele, digitalizarea procedurilor de back-office dar și a evenimentelor și târgurilor comerciale, noile modele de business – toate acestea au contribuit la aplanarea impactului negativ în majoritatea sectoarelor, conform raportului Skanska și SpotData dedicat celor mai importante 100 tendințe care definesc economiile economia Europei Centrale și de Est (CEE) în 2021.

Observăm noi tendințe și transformări în zona de business care apar pe piață și care cu siguranță vor modela viitorul. Ele creează noi oportunități și redefinesc normalitatea, ne pregătesc pentru o nouă realitate cu care vom opera de acum încolo. Împreună cu compania de analiză SpotData, le-am enumerat în raportul „100 de tendințe în economia CEE” pentru a demonstra impactul acestora asupra Europei Centrale și de Est. După toate aceste analize și mai multe discuții cu diferite părți interesate, suntem siguri că CEE are un viitor promițător și rămâne un loc atractiv pentru investiții, fie că vorbim despre corporații sau investitori financiari, spune Katarzyna Zawodna-Bijoch, președinte și CEO al diviziei de dezvoltare comercială Skanska CEE.

Aflăm din raportul „100 de tendințe în economia CEE” că România ar putea fi anul acesta țara din regiune cu cea mai mare creștere economică, chiar și în acest context pandemic. România rămâne o piață de interes pentru investitori, mai ales în zonele de bussines, real estate și IT, arătându-și în ultimii ani potențialul de muncă, productivitate și dezvoltare în aceste sectoare, dar și deschiderea către inovație și către implementarea noilor tehnologii”, a declarat Aurelia Luca, Vicepreședinte Executiv pentru Operațiunile din Ungaria și România din cadrul Skanska din CEE.

Raportul pune în perspectivă atât dificultățile cât și potențialele oportunități de dezvoltare a regiunii, chiar și în contextul post-pandemic. Autorii evidențiază principalele tendințe care vor contribui în continuare la dezvoltarea unor țări precum Polonia, România, Republica Cehă și Ungaria.

CONCLUZIILE CHEIE DIN RAPORT SUNT URMĂTOARELE:

1. Majoritatea țărilor din regiunea CEE au reușit să evite recesiuni profunde și au avut performanțe mai bune decât media UE în termeni economici. CEE are o pondere mai mare a sectoarelor care au reușit să beneficieze de pandemia COVID-19 față de restul Europei și doar jumătate din ponderea sectoarelor care au fost grav afectate, comparativ cu media UE. Costurile pe termen lung cauzate de pandemia COVID-19 vor fi mai mici în CEE decât media mondială.
2. Combinația dintre forța de muncă foarte calificată cu nivelurile relativ scăzute de capital fix pe lucrător face din CEE un loc deosebit de atractiv pentru investiții. Rentabilitatea investițiilor este mare pentru companiile străine, iar țările gazdă beneficiază de investiții de capital și transferuri de cunoștințe legate de noi investiții.
3. Una dintre cele mai importante schimbări structurale care are loc în CEE este creșterea cererii pentru forța de muncă înalt calificată. Ponderea locurilor de muncă de birou crește nu numai în rândul serviciilor, ci și în industrie – asistăm la trecerea graduală de la mediile de lucru care presupun muncă fizică la locurile de muncă la birou.
4. Sectoarele de knowledge intensive services și business services sunt segmentul cu cea mai rapidă creștere a economiilor din CEE. CEE a devenit unul dintre hub-urile globale importante din zona business, care se concentrează din ce în ce mai mult pe sectoarele tehnologice. Forța de muncă cu studii superioare și disponibilitatea spațiilor de birouri din orașele mari atrag multe investiții SSC/BPO în regiune.
5. Activitatea investitorilor pe piața de birouri din Europa Centrală și de Est a scăzut în 2020, dar se așteaptă ca din 2021 să intre pe un trend ascendent. Creșterea așteptată în ceea ce privește modul de lucru la distanță și cel hibrid va face ca investitorii să caute active și locații performante, de calitate superioară.
6. CEE a redus emisiile de CO2, dar politica climatică rămâne în continuare cea mai mare provocare pentru regiune. Toate țările din regiune reușesc să reducă emisiile de CO2 pe cap de locuitor în timp ce înregistrează creșteri economice. Mai mult, Uniunea Europeană intenționează să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 55% (comparativ cu 1990 – anul de referință) până în 2030 și cu 100% până în 2050.