Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Fiecare val de extindere europeană a asigurat occidentalilor mână de lucru calificată luată pe degeaba, fără nicio investiţie, până când evoluţia demografică a secătuit toate bazinele est-europene.
Mulţi dintre polonezii, cehii sau ungurii care s-au dus către vest acum 20-30 de ani ori au ieşit la pensie, ori s-au întors între timp acasă. Iar românii şi bulgarii sunt pe cale să facă acelaşi lucru, deşi, între timp, şi aceste ţări din estul Europei au rămas fără forţă de muncă. Înaintea unei crize de proporţii de şoferi la nivel european, transportatorii au luat iniţiativa şi încep să pregătească viitorii şoferi în ţări din Africa şi Asia, în fostul bloc sovietic, Nepal, India sau Pakistan. Orice sursă e binevenită câtă vreme există doritori. Însă de la disponibilitate la o muncă calificată eficientă este cale lungă, astfel că recrutarea şi formarea profesională înainte de a începe lucrul efectiv sunt obligatorii. Şi destul de costisitoare, astfel că şoferii extracomunitari nu sunt pentru orice transportator, ci doar pentru cei care au răbdare ca investiţiile lor să dea roade.
Lipsa forţei de muncă se resimte însă şi în depozite şi hale de producţie. Unele firme au fost determinate să investească în automatizarea completă sau doar a unei părţi a operaţiunilor. Alţii, însă, au preferat să optimizeze lucrul cu muncitori luaţi în leasing sau închiriaţi, cetăţeni români sau extracomunitari.
În depozite lucrul cu cetăţeni extra-comunitari a avut mai mult succes decât în transporturi, firme de recrutare precum International Work Finder (IWF) având permanent un număr important de lucrători disponibili, pentru a evita aşteptarea până când documentele sunt pregătite.
Conferinţa Tranzit de la Oradea dezbate avantajele şi dezavantajele apelării la extracomunitari şi cum trebuie abordat serviciul pentru a funcţiona conform aşteptărilor. Exemple de succes şi explicaţii privind etapele de recrutare de personal extracomunitar vor fi oferite de Melania Pop, reprezentanta IWF, şi de Monica Derecichei, fondator ReMArkable.
Alexandru Catană, director general Quehenberger România, şi Ilie Ilea, managerul Marvicon, îşi împărtăşesc experienţa de câţiva ani buni în lucrul cu cetăţeni extracomunitari în logistică şi în transport.
Iar soluţiile automatizate şi de AI vor fi şi ele analizate.
Te invităm alături de noi la Oradea, pe 11 aprilie. Sau ia-ţi timp şi pentru a explora subiectele de interes pentru industria logistică care se discută pe 10 aprilie:
Programul complet al conferinţelor de pe 10 si 11 aprilie poate fi consultat aici:
În urmă cu mulţi ani, discutam în cadrul conferinţelor tranzit de logistică despre construcţia de depozite cu temperatură controlată, despre primul depozit automatizat de farmaceutice, despre trasabilitatea produselor care necesită temperatură controlată, despre autovehicule specializate şi cerinţele de calitate pe care clienţii ar trebui să le aibă în vedere pentru a accepta subcontractorii de transport.
La acea vreme, am susţinut profesionişti ai industriei în organizarea unei asociaţii a depozitarilor de frig – AROLA Frig – care s-a implicat în profesionalizarea şi instruirea unui număr de experţi care şi astăzi mai lucrează în domeniu.
Lucrurile au evoluat rapid şi după aproape 15 ani, piaţa de temperatură controlată pare să fi evoluat în multe alte direcţii: automatizarea şi monitorizarea atentă a depozitelor, apariţia mai multor producători naţionali importanţi care au crescut şi la export odată cu crearea de comunităţi mari de români în diferite state europene, respectarea unor reglementări noi în domeniul reciclării şi a evitării de risipă alimentară.
Pe lângă avansul tehnologiei şi automatizării, specializarea a evoluat până într-acolo încât brutăriile tradiţionale sunt tot mai puţine, marketurile compensând cu produse de panificaţie proaspăt coapte din aluaturi congelate.
Tot pe congelate se bazează şi oferta de fructe şi legume, pe măsură ce industria de conservare şi-a redus mult din importanţă. Fructele şi legumele congelate au ajuns să fie considerate mai bune chiar decât cele proaspete: sigur, nu vorbim de fructele şi legumele din grădină sau sere ecologice, ci de cele aduse de la mii de kilometri, culese înainte de termen şi coapte forţat în timpul transportului, tratate cu ceară sau diferite substanţe chimice pentru a rezista câteva luni.
Compoturile au adaosuri de zahăr, iar industria de cofetărie a început să prefere fructele congelate, care păstrează savoarea şi nutrienţii mai mult decât dulceţurile sau compotul.
Şi astfel, odată cu restrângerea industriei tradiţionale de conserve, au apărut cultivatorii de fructe şi legume care le culeg atunci când sunt perfect coapte şi, surplusul care nu se poate vinde proaspăt, pentru că aproape toate se coc în acelaşi timp, se congelează.
Fresh-ul a fost înlocuit tot mai mult cu congelatul, ceea ce ar fi fost de neconceput în urmă cu 20 de ani. Această tendinţă a dus la creşterea volumelor de transport şi depozitare care necesită temperatură controlată şi sectorul a crescut nesperat.
În acelaşi timp, şi obiceiurile de consum au evoluat, mai ales după pandemie. Gătitul acasă devine o raritate pentru o populaţie activă şi care are o listă lungă de activităţi care au prioritate în faţa gătitului, astfel că reţelele de restaurante de tip fast-food sau restaurantele care livrează şi acasă mâncare gătită au înflorit. În plus, şi cei care mai gătesc acasă preferă mai ales produsele semipreparate, şi ele congelate în mare parte.
Cât de repede se desfac şi se refac reţelele de aprovizionare între retail şi restaurante, ce noi producători răspund tendinţelor de a pregăti o diversitate de feluri de mâncare într-un timp cât mai scurt, cum evoluează cerinţele legislative şi cât de mult schimbă modelele de supply-chain vom discuta în cadrul conferinţei pe care revista Tranzit o organizează pe 11 aprilie, la Oradea, a doua zi după maratonul de conferinţe care se încheie pe 10 aprilie, cu Gala de premiere a celor mai eficienţi operatori de logistică şi expediţii din România.
Discutăm şi despre administrarea costurilor cu energia, acestea reprezentând un element important în costul unui depozit frigorific, cât şi despre cum poţi opera un camion electric astfel încât să oferi clienţilor un cost similar cu cel al unui camion diesel.
Adăugăm cele mai noi trenduri în industriile de food şi farma, noutăţi tehnologice şi legislative şi o statistică asupra dimensiunii pieţei de transport la temperatură controlată.
Te invităm alături de noi la Oradea, pe 11 aprilie. Sau ia-ţi timp şi pentru a explora subiectele de interes pentru industria logistică care se discută pe 10 aprilie:
Programul complet al conferinţelor de pe 10 si 11 aprilie poate fi consultat aici:
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit