Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Industria europeană a vehiculelor comerciale trage un semnal de alarmă fără precedent. Liderii companiilor producătoare de camioane și autobuze, alături de reprezentanții angajaților, au transmis o scrisoare comună Comisiei Europene prin care avertizează că sectorul se confruntă cu o deteriorare accelerată a competitivității, în contextul presiunilor economice și al ritmului lent al dezvoltării infrastructurii necesare tranziției verzi.

Semnatarii atrag atenția că, fără intervenții rapide și coordonate, Europa riscă să piardă capacități industriale esențiale, competențe tehnologice și mii de locuri de muncă din sectorul producției de vehicule comerciale.

Deși producătorii europeni de camioane și autobuze continuă să ocupe poziții de lider la nivel mondial în ceea ce privește tehnologia și cota de piață, avantajul competitiv al continentului este pus sub semnul întrebării.

Industria se confruntă cu o concurență tot mai agresivă din partea altor regiuni, unde costurile de producție sunt mai reduse, reglementările diferite, iar politicile industriale sunt susținute prin programe guvernamentale ample. În acest context, producătorii și furnizorii europeni avertizează că menținerea actualului ritm al investițiilor devine tot mai dificilă.

Un apel pentru echilibru între industrie și obiectivele climatice

Reprezentanții industriei subliniază că rămân pe deplin angați în atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. Oferta de vehicule comerciale cu emisii zero s-a extins semnificativ în ultimii ani, însă cererea și implementarea în flote nu evoluează în același ritm. Principalele obstacole identificate sunt lipsa infrastructurii de încărcare pentru vehicule grele, dezvoltarea insuficientă a rețelei de alimentare cu hidrogen și dificultatea operatorilor de transport de a construi modele economice sustenabile pentru investițiile în noile tehnologii. Fără o infrastructură adecvată și fără măsuri de sprijin, obiectivele de reducere a emisiilor riscă să rămână greu de atins.

În scrisoarea transmisă Bruxelles-ului, industria formulează trei cereri esențiale.

Prima vizează devansarea revizuirii regulamentului european privind emisiile de CO₂ pentru vehiculele grele. Semnatarii consideră că actualele ținte trebuie reevaluate în raport cu condițiile reale ale pieței și cu gradul de pregătire a infrastructurii.

A doua solicitare se referă la accelerarea dezvoltării infrastructurii de încărcare și a stațiilor de alimentare cu hidrogen, prin introducerea unor obiective obligatorii la nivel european și național, susținute de scheme de finanțare și stimulente pentru operatorii de transport.

A treia cerere vizează elaborarea unei strategii industriale europene dedicate transportului rutier comercial, care să trateze simultan competitivitatea, decarbonizarea și protejarea locurilor de muncă.

Mesajul transmis de producători și de reprezentanții forței de muncă este acela că tranziția către transportul cu emisii reduse trebuie realizată fără sacrificarea competitivității industriei europene. În opinia semnatarilor, succesul decarbonizării depinde nu doar de obiective ambițioase, ci și de existența unui cadru economic și industrial care să permită investițiile necesare. Fără măsuri concrete de sprijin, Europa riscă să își piardă poziția de lider într-un sector strategic pentru economie și pentru mobilitatea viitorului.

După inaugurarea centrului logistic din Giuleşti (Bucureşti), Poşta Română este în curs de modernizare a Hub-ul logistic și de curierat regional Roman. Acesta are un rol strategic, funcționând ca punct regional de consolidare și redistribuire a fluxurilor de corespondență și colete. Alegerea locației a fost determinată de poziționarea geografică favorabilă în zona Moldovei, accesul la infrastructura rutieră principală și potențialul de deservire eficientă a unui număr mare de clienți.

Proiectul se integrează în strategia de modernizare și reconfigurare a rețelei logistice naționale, care vizează trecerea de la infrastructuri fragmentate la hub-uri regionale automatizate. Noul centru de la Roman va reduce timpii de procesare, va crește capacitatea de sortare și va îmbunătăți predictibilitatea livrărilor.

Investiția totală depășește 33,3 milioane de lei și acoperă atât proiectarea, cât și execuția. Procedura de achiziție a fost lansată la începutul anului, iar termenul de implementare este de maximum 12 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Hub-ul este amplasat în zona industrială a municipiului Roman și include platforme logistice și căi de acces, zone administrative și operaționale, infrastructură tehnică completă și echipamente moderne de sortare și manipulare a coletelor.

„Prin această investiție, Poșta Română nu construiește doar o clădire, ci dezvoltă un nod logistic strategic pentru Moldova, un centru care va susține creșterea economică regională, va eficientiza lanțurile de distribuție și va aduce serviciile poștale la standarde moderne de performanță și competitivitate”, declară Valentin Ștefan. 

Hub-ul din Roman se adaugă unei rețele de 41 de centre logistice existente, dar se diferențiază prin nivelul de automatizare și prin rolul său în reorganizarea fluxurilor din Moldova.

Modernizarea centrului logistic din Bucureşti al Companiei Naţionale Poşta Română va fi urmată şi de alte inaugurări de hub-uri logistice regionale, integrându-se într-o viziune amplă de dezvoltare a unei infrastructuri logistice regionale flexibile. 

Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a subliniat că operatorul poștal se află în curs de dezvoltare a nouă hub-uri la nivel național, lucrările fiind deja demarate pentru opt dintre acestea. Facilitatea din București este cea de-a cincea finalizată, alăturându-se celor din Deva, Timișoara, Galați și Cluj. Planurile de expansiune pe termen scurt vizează finalizarea centrelor din Craiova și Brașov în vara anului curent, urmând ca anul viitor să fie operaționalizat centrul din Roman și repus pe picioare cel din Deva. 

Hub-ul din Brașov trece printr-un amplu proces de renovare și dotare cu echipamente automatizate, reprezentând „o placă turnantă între rutele fixe de transport”. Potrivit directorului companiei, finalizarea acestui proiect este prevazută în cursul acestui an, iar finanțarea este realizată integral din surse proprii, deoarece Poșta Română nu este eligibilă pentru fonduri europene.