Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Avantaje și dezavantaje ale abordării FIFO pentru transportatori maritimi și expeditori

Din 2020 încoace, transportul containerizat a trecut printr-o perioadă de creșteri de tarife fără precedent, de reașezare a lanțului logistic și de integrare verticală, așa cum amintește un raport recent al Upply, în care specialiștii acestei platforme au întrebat marii jucători de pe piață dacă schimbările au dus și la modificarea condițiilor de vânzare impuse de companiile de transport maritim pe principalele rute comerciale ale lumii. Cu precizarea că datele de mai jos se referă mai ales la containerele încărcate la capacitate (FCL), iar pentru grupaje (FCL) se va face o altă analiză.

O primă schimbare care se constată este că interesele expeditorilor sunt luate mai bine în considerare: se vede o erodare constantă a termenilor impuși de companiile de transport maritim ca obligații contractuale, ceea ce reprezintă un câștig semnificativ pentru expeditori. Vânzările companiilor de transport maritim devin din ce în ce mai digitalizate, iar acest lucru face posibilă personalizarea diferitelor componente pe care le utilizează pentru a-și calcula tarifele, în plus față de costul transportului maritim propriu-zis.

Toate marile companii de transport maritim sunt acum în măsură să își programeze sistemele informatice pentru a împărți taxele ad-hoc între părțile contractante, în conformitate cu dorințele clienților și în funcție de incotermenii aplicabili (termeni comerciali internaționali) și de tipul de trafic, și să includă aceste aranjamente în planificarea vânzărilor și operațiunilor corespunzătoare fiecărui client.

În ceea ce privește construcția tarifelor, abordarea FIFO de bază (free in/free out), deci costul transportului, inclusiv suprataxele de bază (cum ar fi factorul de ajustare BAF), a devenit unitatea de măsură de bază pentru companiile de transport maritim. La ea se adaugă taxele de manipulare din terminale (THC) în portul de plecare și/sau de sosire și alte taxe (în principal pentru pre- și post-rutare).
Avantajele acestei abordări pentru companiile de transport maritim sunt, așa cum subliniază raportul Upply, o mai mare flexibilitate comercială (compania poate elabora un număr infinit de oferte personalizate), un control mai bun al facturării și mai puține litigii, deoarece este în mod normal pre-validat de părțile contractante, și garanții mai bune că nu sunt facturați dublu clienții finali pentru anumite servicii suplimentare.

Există însă și dezavantaje pentru companiile de transport maritim: este dificil să facă noi oferte all-in odată ce procesul de compoziție a tarifului a fost dezvăluit (transparența poate fi dificil de gestionat când companiile încearcă să obțină o cotă de piață mai mare), iar pe piețele cu tarife foarte scăzute este matematic posibil să se vină cu tarife negative de transport de marfă (acest lucru s-a întâmplat deja), ceea ce ridică probleme de conformitate juridică, precum și probleme financiare.

În ceea ce-i privește pe expeditori, avantajele lor sunt: contractul de transport poate fi adaptat pentru a se potrivi contractului comercial, mai degrabă decât invers, ceea ce poate fi considerat o îmbunătățire legitimă și în interesul clientului, și crește transparența în ceea ce privește cine ce plătește, în conformitate cu termenii contractului comercial și ai contractului de transport, aspect foarte important într-un moment în care costurile de detenție și de neîncărcare a navei cresc în porturi și reprezintă o sursă de acțiune în justiție.

Prin urmare, presiunea exercitată de digitalizare și de expeditori aduce un nou cadru pentru construirea ratelor FIFO, care poate fi văzut acum în modul în care cotațiile sunt prezentate clienților. Cele mai multe firme implicate în traficul din Asia și, în general, din intra-Asia și Indo-Pacific, își abordează astfel tarifele, ceea ce oferă o flexibilitate maximă.

Articole similare

Ad