Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Camioanele lungi revin pe agenda UE: Danemarca vrea un acord european în timpul președinției Consiliului

De la 1 iulie, Danemarca preia de la Polonia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și își propune să deblocheze una dintre cele mai sensibile teme din transportul rutier european: noile norme privind dimensiunile și greutățile camioanelor, cu accent pe camioanele lungi.

Propunerea legislativă a Comisiei Europene, prezentată acum aproape doi ani, își propune să armonizeze reglementările privind greutatea și lungimea maximă a vehiculelor de transport rutier, pentru a stimula transportul transfrontalier eficient și a sprijini obiectivele climatice. Un punct central este liberalizarea utilizării camioanelor lungi (așa-numitele EMS – European Modular System), permițându-le să circule liber între statele membre care le acceptă deja în traficul național, fără a fi nevoie de permise speciale suplimentare.

Deși Parlamentul European și-a definit poziția încă dinaintea alegerilor europene din 2024, Consiliul – adică statele membre – nu a reușit să ajungă la un consens, din cauza viziunilor divergente privind impactul asupra infrastructurii, siguranței rutiere și concurenței pe piața de transport.

Danezii vor să deblocheze negocierile

Spre deosebire de Polonia, care a evitat să forțeze discuțiile în primele șase luni ale anului, Danemarca își asumă clar dosarul camioanelor lungi ca prioritate a agendei de transport. „Vrem un acord între statele membre pentru ca transportul rutier de marfă să fie mai eficient și mai ecologic”, se arată în programul oficial al președinției daneze.

Susținătorii camioanelor lungi invocă argumente de sustenabilitate: un camion lung poate transporta mai multă marfă într-o singură cursă, reducând numărul de vehicule pe șosele, consumul de combustibil și emisiile de CO2 pe tonă transportată. În plus, tehnologia EMS este deja testată în mai multe țări nordice și în Benelux, unde rețelele rutiere și logistica sunt adaptate la aceste configurații.

Totuși, criticii avertizează că diferențele majore de infrastructură și reglementări între Est și Vest fac dificilă o armonizare rapidă. Unele state se tem că extinderea liberă a EMS ar putea crea avantaje competitive disproporționate pentru transportatorii din țările cu infrastructură deja pregătită.

Alte dosare pe masa președinției daneze

Pe lângă subiectul camioanelor lungi, Danemarca vrea să impulsioneze și alte dosare esențiale pentru viitorul transportului rutier:

  • Stabilirea unui cadru unitar de calcul al emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul de marfă.
  • Avansarea planului de investiții în transportul sustenabil anunțat de Comisia Europeană.
  • Accelerarea adoptării inovațiilor în inspecțiile tehnice și siguranța rutieră.
  • Consolidarea cooperării cu țările non-UE din vecinătate, în special Ucraina și Moldova, pe fondul contextului geopolitic actual.

Pentru transportatori, un eventual acord ar putea însemna noi oportunități logistice, mai ales pe rutele transfrontaliere dintre țările care folosesc deja EMS. Totodată, ar putea pune presiune pe statele mai reticente să investească în infrastructură compatibilă cu transportul de mare capacitate.

Obținerea consensului rămâne însă o provocare politică majoră: dacă Danemarca va reuși să împace viziunile divergente, sectorul ar putea avea în sfârșit un cadru comun clar pentru a planifica investiții pe termen lung.

Camioanele lungi devin din nou subiect de dispută și oportunitate în UE. Cu o agendă ambițioasă și un istoric solid în logistică sustenabilă, Danemarca își asumă rolul de mediator și impulsionator. Miza este clară: eficiență mai mare, emisii mai mici și o piață de transport mai integrată.

Articole similare

Ad