Comisia Europeană propune o serie de măsuri menite să facă mai simplă și mai sigură circulația lucrătorilor și a competențelor în interiorul Uniunii Europene. Pachetul privind „mobilitatea profesională echitabilă” vizează atât drepturile sociale ale angajaților care lucrează în alte state membre, cât și reducerea birocrației pentru companiile care recrutează personal sau furnizează servicii peste granițe.
Una dintre principalele direcții este digitalizarea documentelor de securitate socială. În paralel, Bruxelles propune proceduri mai rapide pentru recunoașterea calificărilor profesionale, reguli comune pentru calificările obținute în afara UE și atribuții extinse pentru Autoritatea Europeană pentru Muncă (ELA).
Comisia estimează că, după implementarea completă a măsurilor, economia europeană ar putea beneficia de economii de aproximativ 6 miliarde de euro până în 2040, prin reducerea costurilor administrative, recunoașterea mai rapidă a calificărilor și prevenirea fraudelor.
Documentele de securitate socială, transferate în mediul digital
Unul dintre instrumentele centrale ale pachetului este pașaportul european de securitate socială, ESSPASS. Acesta ar urma să permită cetățenilor să solicite și să primească online documente precum Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate sau formularul A1, utilizat de lucrătorii detașați.
Documentele vor putea fi stocate în portofelul european de identitate digitală și prezentate electronic atunci când o persoană lucrează sau se stabilește într-un alt stat membru. Autoritățile vor putea verifica documentele rapid și securizat, ceea ce ar trebui să reducă timpul și costurile asociate procedurilor transfrontaliere.
Potrivit estimărilor Comisiei, digitalizarea ar putea genera, în următorii 12 ani, economii de până la 64 de milioane de euro pentru companii, 69 de milioane de euro pentru furnizorii de servicii medicale și 72 de milioane de euro pentru inspectoratele de muncă. Utilizarea semnăturilor digitale ar putea contribui, de asemenea, la prevenirea unor fraude estimate la până la 277 de milioane de euro în aceeași perioadă.
Calificările profesionale, mai ușor de comparat și recunoscut
O altă componentă importantă a pachetului vizează mobilitatea competențelor. Comisia propune ca diplomele și calificările să fie emise într-un format digital standardizat și integrate în portofoliul european de identitate digitală.
Pentru angajatori și angajați, un nou instrument european de comparare a calificărilor ar urma să ofere acces gratuit la informații provenite din bazele de date naționale. Scopul este ca o calificare obținută într-un stat membru să poată fi înțeleasă și comparată mai ușor cu una similară dintr-o altă țară.
Pentru profesiile reglementate, precum medicina, asistența medicală, ingineria sau învățământul, Comisia propune introducerea unei proceduri digitale obligatorii de recunoaștere a calificărilor. Potrivit estimărilor Bruxellesului, procesul ar putea fi redus de la aproximativ trei luni la cinci săptămâni.
Comisia intenționează și să extindă recunoașterea automată a calificărilor pentru mai multe profesii reglementate, în special în domeniile unde există deficit de personal. Lista preliminară include alte 10 profesii, iar primul cadru comun de formare propus vizează kinetoterapeuții.
Reguli comune pentru calificările obținute în afara UE
Pachetul include și reguli pentru recunoașterea calificărilor obținute în țări din afara Uniunii Europene. În prezent, astfel de proceduri durează, în medie, aproximativ 14 luni.
Comisia propune standarde comune care ar putea reduce perioada de recunoaștere la aproximativ patru luni. Potrivit estimărilor instituției, măsura ar putea reduce la jumătate costurile administrative suportate de angajatori în procesul de recrutare.
Pentru șapte profesii care beneficiază deja de standarde europene de formare, calificările obținute în instituții acreditate din afara UE și evaluate de organisme europene de asigurare a calității ar urma să poată fi recunoscute automat.
Statele membre își păstrează însă competențele privind accesul persoanelor pe teritoriul național și condițiile în care acestea pot exercita o profesie.
Autoritatea Europeană pentru Muncă ar primi atribuții suplimentare
Comisia propune și consolidarea Autorității Europene pentru Muncă, instituție creată pentru a sprijini aplicarea normelor europene privind mobilitatea forței de muncă.
Noile atribuții ar permite ELA să efectueze evaluări de risc mai eficiente și să sprijine autoritățile naționale în orientarea controalelor și inspecțiilor. Cooperarea transfrontalieră ar urma să fie consolidată prin intermediul unor agenți de legătură specializați în domeniul inspecției.
Mandatul ELA ar fi extins și în zona combaterii abuzurilor asupra lucrătorilor din afara UE și a muncii ilegale. În plus, Comisia propune simplificarea procedurilor de mediere pentru conflictele transfrontaliere, cu obiectivul de a permite soluționarea mai rapidă a disputelor dintre statele membre și de a reduce costurile administrative și juridice.
Implementarea va avea loc în mai multe etape
Măsurile propuse nu vor intra însă imediat în aplicare. Pachetul trebuie mai întâi adoptat de Parlamentul European și de Consiliul UE.
Digitalizarea documentelor de securitate socială ar urma să fie realizată gradual. Formularul A1 ar fi primul document digitalizat, la un an după intrarea în vigoare a regulamentului ESSPASS. Cardul european de asigurări de sănătate și alte documente ar urma în următorii trei ani.
Și reformele privind calificările vor fi introduse etapizat. Recunoașterea simplificată a calificărilor obținute în afara UE este prevăzută într-un termen de doi ani de la adoptare, în timp ce integrarea calificărilor digitale în portofoliul european de identitate digitală și procedurile simplificate pentru profesiile reglementate ar urma să fie implementate în aproximativ trei ani.
În cazul Autorității Europene pentru Muncă, Comisia estimează că efectele schimbărilor ar putea deveni vizibile în perioada 2028–2030.
Mobilitatea forței de muncă are deja o dimensiune semnificativă în Uniunea Europeană. În 2024, aproximativ 14 milioane de europeni locuiau într-un alt stat membru decât cel de origine, dintre care peste 10 milioane erau persoane de vârstă activă. Acestea reprezentau aproximativ 3,9% din populația UE aflată la vârsta de muncă.
În același timp, 18% dintre respondenții unui recent Eurobarometru au declarat că și-ar dori să lucreze în străinătate.
Noul pachet al Comisiei urmărește să reducă o parte dintre barierele administrative care fac dificilă această mobilitate. Pentru companii, miza este accesul la o bază mai largă de talente și reducerea costurilor asociate recrutării și furnizării de servicii peste granițe. Pentru lucrători, obiectivul este ca drepturile sociale și calificările să poată fi transferate și verificate mai ușor între statele membre.
