Ad
Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad

Construcțiile pot reprezenta motorul economiei în pandemie și după

Sectorul construcțiilor nu a fost afectat aproape deloc de pandemie, așa cum s-a întâmplat cu cea mai mare parte a industriei. Dimpotrivă. Cele mai mari lucrări de infrastructură au continuat, iar în ultimele 6 luni au fost deschise și multe șantiere noi. România joacă acum – cu mare întârziere, ce-i drept – cartea investițiilor făcute cu bani europeni, iar proiecte de anvergură se pregătesc pentru perioada următoare, în special în zona Moldovei. Cea mai mare problemă rămâne lipsa forței de muncă, deși adoptarea OUG 114 anul trecut a adus un suflu nou în acest domeniu unde, până recent, munca „la negru” sau „la gri” era la ordinea zilei. Astfel, salariile în construcții sunt acum mult mai mari și, într-o oarecare măsură, atrag și tineri spre calificarea în acest domeniu. Iar pentru a completa necesarul de personal, importul de lucrători din spațiul extra-comunitar, în special din Asia, s-a dovedit o soluție viabilă, chiar dacă mai dificil de realizat acum, în timpul pandemiei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a demarat, în ciuda pandemiei, mai multe proiecte de infrastructură. Astfel, au început lucrările la lotul 1 al autostrăzii Sibiu-Pitești, al cărei lot 5 este în fază avansată de proiectare, în scurt timp urmând să fie demarate lucrările, a declarat Mariana Ioniță, directorului general al Companiei, în cadrul video-conferinței organizate de revista Tranzit. De asemenea, s-a dat drumul tronsonului de 20 km Iernut-Chețani din cadrul autostrăzii Transilvania, până recent blocat, și s-au reluat lucrările pe segmentul Sebeș-Turda, stagnate din cauza întârzierii mari a contractelor.

ªantierul la tronsonul 1 al autostrăzii Craiova-Pitești a început în forță, la fel ca la Centura de sud a Capitalei. În paralel se lucrează în țară la mai multe variante ocolitoare – la Bacău și Timișoara – precum și la secțiuni de pe autostrada Ploiești-Brașov, respectiv la Râșnov și Cristian. În București se execută lucrări de infrastructură la mai multe pasaje – Berceni, Oltenița, Mogoșoaia, Domnești (ultimul mult întârziat) – menite să fluidizeze traficul rutier.

„Secretul «exploziei» numărului de șantiere deschise – multe dintre acestea blocate – este managementul mult mai eficient al proiectelor, precum și scurtarea termenelor de analiză a dosarelor, de implementare, de răspuns la contestații și, mai ales, de plată. Evident, nu se pot face miracole într-un timp scurt, însă rezultatele se vor vedea în următorii 2-3 ani. Foarte important, în paralel cu deschiderea șantierelor actuale, CNAIR pregătește un portofoliu impresionant de proiecte, care vor fi bine documentate și vor putea absorbi rapid fonduri europene din viitoarele investiții. Este vorba despre autostrăzile din regiunea Moldovei, care sunt într-o fază avansată de analiză. De altfel, în prezent este în discuție proiectul pentru Autostrada A7 (Autostrada Moldovei), de la Ploiești la Suceava-Siret.”

Contestațiile la proiectele de infrastructură ar trebui soluționate cu prioritate

Unul dintre obiectivele importante ale CNAIR este reducerea timpilor de avizare, iar pentru achiziții s-a reușit respectarea unor termene de 60-90 de zile, urmând un calendar strâns. Fiind însă vorba de achiziții de lucrări cu valori foarte mari (chiar și de un miliard de euro), comisiile de evaluare trebuie să fie alcătuite din oameni specializați nu numai în achiziții, ci și în construcții de drumuri. CNAIR lucrează împreună cu ANAF și cu asociațiile patronale la introducerea unor factori de evaluare care să permită o analiză obiectivă a ofertelor, și nu una subiectivă.

În ciuda eficientizării etapelor de elaborare, analiză și derulare a proceselor de achiziții publice pentru lucrările de infrastructură, contestațiile dau în continuare bătăi de cap. Directorul general CNAIR este de părere că trebuie luate măsuri clare pentru urgentarea semnării contractelor de execuție, mai ales că foarte multe contestații depuse nu sunt justificate. „Având în vedere faptul că vorbim de gestionarea unei infrastructuri strategice, care vizează siguranța națională, este foarte important ca procesele care vizează aceste contestații să fie prioritizate în instanță, pentru a nu ține blocate lucrările pe termen îndelungat.”

În perioada următoare, primele licitații de achiziții publice mari care vor fi date spre publicare sunt autostrada Ploiești-Brașov (denumită inițial Comarnic-Brașov) și lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Pitești (lucrare în valoare de un miliard de euro). De asemenea, în scurt timp va fi publicat și anunțul pentru lotul 2 al autostrăzii Sibiu-Pitești. „Întrucât sunt proiecte grele, trebuie să fim foarte atenți atât la cerințele de calificare, cât și la termenele de finalizare, mai ales că ne-am asumat că vom finaliza autostrada până în 2025.”

CNAIR se pregătește de retehnologizare

Deși multe proiecte de infrastructură mai mici ar putea fi făcute în regie proprie, directorul general reclamă pierderea specialiștilor și a forței calificate de muncă. „Ne «batem» pe piață cu partenerii noștri, cu antreprenorii, iar în ultima perioadă ne-au plecat mulți ingineri din zona proiectării, care au preferat să se mute pe salarii mai mari la antreprenori. Din acest motiv, în ultima perioadă am fost în imposibilitatea prestării anumitor servicii de proiectare, pentru finalizarea unor proiecte mai vechi. De exemplu, aveam în plan execuția unor pasarele pietonale peste DN1, cu execuția în regie proprie a proiectelor, însă nu le-am putut finaliza. Am făcut din nou angajări și ne vom cumpăra și soft-urile necesare, pentru a putea face proiectare în regie proprie, în funcție și de specificul lucrărilor”, a declarat Mariana Ioniță.

În ceea ce privește execuția, CNAIR dispune de echipamente proprii la regionale și sunt lucrări efectuate, chiar și acum, în regie proprie, desigur, cu respectarea prevederilor europene. Nu este cazul proiectelor cu finanțare europeană, însă sunt numeroase alte lucrări de întreținere sau de forță majoră unde se poate interveni. În acest sens, se dorește pe viitor o retehnologizare a companiei, prin achiziția de echipamente și utilaje suplimentare noi, și nu este exclus ca pentru acest lucru să se obțină finanțare europeană.

A crescut numărul lucrătorilor din construcții

Sectorul construcțiilor a fost, în general, mai puțin afectat de pandemie, cu excepția industriei producătoare de materiale de construcții, care, din cauza restricțiilor de trafic și a dificultății aprovizionării cu materii prime, a întâmpinat probleme. De asemenea, exporturile au fost îngreunate în toate domeniile și, prin urmare, și în construcții, a arătat Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Altfel, în ceea ce privește lucrările de infrastructură, cele mai multe șantiere nu au fost afectate deloc, iar altele, foarte puțin.

Adriana Iftime – director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții

De altfel, potrivit unei analize a Inspecției Muncii, în primele 5 luni din 2020 balanța dintre contractele încetate și cele nou încheiate este pozitivă, cu aproape 40.000 de contracte de muncă noi în construcții. „Este adevărat că în această perioadă mulți au fost tentați să beneficieze de programele de ajutor oferite de stat, în special de șomajul tehnic, astfel că putem vorbi de o reducere a muncii «la negru». Sperăm ca lucrurile să continue în nota pozitivă de până acum, pentru că, deși pandemia nu a trecut, economia nu are voie să stagneze. Construcțiile pot reprezenta acum motorul economiei românești și să o mențină pe linia de plutire, contrabalansând alte sectoare care s-au prăbușit.”

Creșterile înregistrate în construcții se datorează în mare parte și adoptării OUG 114/2019, prin care s-a stabilit mărirea salariului minim brut în construcții la 3.000 de lei și reducerea taxelor și impozitelor pentru angajați.

„Vorbim și de crearea de noi locuri de muncă, și de rezolvarea parțială a problemei muncii «la negru» sau, mai ales, «la gri». Măsura luată a fost benefică pentru statul român, pentru că, deși taxele și impozitele pentru angajații din construcții au scăzut, prin mărirea bazei de impozitare a crescut cu circa 33% valoarea totală a contribuțiilor plătite la ANAF. Nu în ultimul rând, și Universitatea Tehnică de Construcții a avut o creștere a solicitărilor pentru Facultatea de Construcții, deoarece s-a aflat pe piață informația că au crescut salariile în domeniu”, a explicat Adriana Iftime.

Directorul Federației Constructorilor apreciază că, în condițiile în care Comisia Europeană ar respinge OUG 114 pe motiv că facilitatea acordată ar putea fi asimilată ajutorului de stat, acest lucru ar fi o catastrofă. „Ar fi bine să se poată crește salariile și în alte sectoare și este păcat că s-au făcut majorări uriașe în zona bugetară comparativ cu cea productivă. Oricum, este curios de ce DG Competition ar putea considera măsura reducerii taxelor și impozitelor ca fiind ajutor de stat, întrucât impozitul este plătit de angajați, nu de companii.”

De altfel, potrivit raportului pe 2019 al Consiliului Concurenței (CC) – și depus la Bruxelles – cu privire la evoluția concurenței în sectoarele cheie ale economiei românești, se observă o evoluție pozitivă a investițiilor, cu majorări semnificative de capital fix, cea mai mare creștere fiind înregistrată în sectorul lucrărilor de construcții noi (37,8%). Aceasta a fost facilitată inclusiv de majorarea salariului minim brut, însoțită de reducerea taxelor și impozitelor, se menționează în raportul CC.

Importul de muncitori extracomunitari este necesar

Antreprenorii din construcții estimează o toamnă lungă, cu lucrări de infrastructură prelungite până spre finalul anului, a declarat Carmen Schuster, Contract Manager PORR Construct SRL. Mai mult, pe fondul pandemiei s-a redus deocamdată fluctuația de personal, ceea ce a favorizat avansarea șantierelor. Este nevoie însă în continuare de forță de muncă în acest sector și mai ales de personal calificat. „Suntem cu 15% peste ce anticipam, astfel că ne pregătim serios pentru un final de an aglomerat și sperăm ca 2021 să fie la fel din punct de vedere al volumului de lucru, cu un alt suflu însă și cu o predictibilitate sporită de la o lună la alta. Din păcate, avem nevoie de mai mulți lucrători decât putem angaja. În prezent, cele mai multe calificări se fac la locul de muncă, însă există riscul pierderii tinerilor ingineri pentru proiecte mai atractive.”

În ceea ce privește forța de muncă necalificată au fost făcute mai multe demersuri – ultimele chiar în februarie – pentru aducerea de muncitori din afara spațiului comunitar, dar nu s-a concretizat încă nimic. „Nu este suficient să găsești și să aduci muncitori din afara Europei, pentru că trebuie rezolvate și problemele legate de organizare, integrare și supraveghere a acestor persoane. În condițiile în care nevoia de forță de muncă va crește va trebui să punem la punct niște mecanisme clare, viabile, prin care să acoperim deficitului de lucrători în construcții”, a explicat Schuster.

Din păcate, pandemia a blocat transporturile internaționale de pasageri și chiar și acum sunt probleme, mai ales la transportul aerian, a precizat Mihai Tararache, directorul firmei de recrutare World Wide Workers. Firmele de construcții care deja aveau lucrători extra-comunitari în martie 2020 și-au păstrat angajații, existând doar câteva solicitări de relocare a forței de muncă. Cereri au fost în continuare, însă acordarea vizelor s-a reluat abia de la jumătatea lui iulie și nu pentru toate țările. Spre exemplu, India, Nepal și Bangladesh vor rămâne blocate anul acesta; variantele alternative sunt Vietnam și Sri Lanka – în special pentru excavatoriști, mecanici de echipamente și chiar și câteva echipe de ingineri.

Procedura de angajare de lucrători extra-comunitari nu s-a schimbat prea mult. Costul aducerii acestora în România este de aproximativ 1.000 de euro, aici fiind inclus transportul, taxa de 270 de euro către Serviciul Imigrări (avizele de muncă și de ședere), traducerea și legalizarea documentelor străinilor și onorariul companiei de recrutare. Contractul de muncă se încheie pentru doi ani, după care se poate prelungi dacă părțile doresc. De regulă, aproximativ 70% dintre lucrătorii extra-comunitari aleg să rămână.

În 2019, deficitul de lucrători din construcții era estimat la aproximativ 700.000 de oameni.

Casa Socială a Constructorilor va face formare profesională

Casa Socială a Constructorilor oferă firmelor membre din domeniu și angajaților acestora protecție socială pe perioada lunilor de iarnă, atunci când vremea nu permite efectuarea lucrărilor de construcții. Practic, angajații primesc 75% din salariu, cu taxele și impozitele aferente achitate la stat. Acum, prin ordonanța 32/2020 s-a reușit extinderea atribuțiilor Casei Sociale a Constructorilor și în domeniul pregătirii profesionale, pentru a se putea instrui forță de muncă românească.

„Sperăm ca această modalitate de pregătire profesională să îi «lege» mai mult pe lucrătorii români de casă, de familie”, a precizat Adriana Iftime, director general FPSC.

Din păcate, deși mai mulți lucrători din construcții s-au întors în țară în primăvară, în contextul declanșării pandemiei în Europa de Vest, și și-au căutat de lucru, obiectivul lor a fost de a se reîntoarce cât mai repede în Occident și unii chiar au refuzat să încheie contracte de muncă. Cu alte cuvinte, s-au căutat lucrări punctuale, care să fie remunerate separat și pentru care au pus tot felul de condiții. „Acest lucru ne duce la concluzia că cei care s-au întors lucrau «la negru»”, a subliniat Adriana Iftime.

Tot în contextul pandemiei, FPSC a identificat necesitatea dezvoltării producției de materiale de construcții în țară, pentru ca blocarea importurilor sau imposibilitatea furnizorilor externi de a livra la timp să nu afecteze derularea lucrărilor. Totuși, nu este ușor să demarezi o investiție într-o linie de producție în domeniu fără a avea garanția pieței de desfacere (care în România, pentru construcții în general, a fost mereu fluctuantă). O altă problemă este procurarea materiei prime sau a semi-fabricatelor. „La ora actuală importăm mult mai multe materiale de construcții decât exportăm. Încercăm însă să găsim soluții și să încurajăm producătorii existenți sau alte companii din domeniu ca, aplicând pentru fonduri europene, să își multiplice baza de producție. Industria autohtonă trebuie încurajată.”

România ar putea profita acum de situația în care Uniunea Europeană își dorește să reducă importurile din China, pentru toate domeniile industriale, și este dispusă să finanțeze investițiile în facilități de producție pentru diferite tipuri de materiale, componente și subansamble în statele membre. Cum forța de muncă este încă ieftină la noi comparativ cu statele vestice, țara noastră ar putea fi o destinație preferată pentru investiții.

Articole similare