Companiile de transport public urban au înregistrat în 2021 o cifră de afaceri cumulată de 552,05 milioane de euro, în creștere cu 25 de milioane de euro față de 2020. Acest lucru se datorează atât creșterii volumelor de activitate, după prăbușirea efectivă din primul an de pandemie, cât și continuei dezvoltări a transportului urban în zonele metropolitane din jurul marilor orașe. Profitul net cumulat a fost însă în scădere cu mai bine de 50%, pe fondul creșterii costurilor de operare, situându-se anul trecut la 6,81 de milioane de euro, în linie cu nivelul din 2019. Activele totale cumulate ale operatorilor publici s-au majorat cu 8,7%, ajungând la 576,31 de milioane de euro. Și balanța dintre creanțe și datorii continuă să se îmbunătățească, deși indică în continuare un raport negativ, de -72 de milioane de euro.
Companiile de transport urban din România au încheiat anul trecut cu rezultate financiare bune: creștere la cifra de afaceri și îmbunătățirea balanței dintre creanțe și datorii. Astfel, după șocul din 2020, lucrurile au reintrat oarecum pe făgașul normal, iar activitatea a început să se apropie de nivelurile pre-pandemice. Este adevărat că marjele de profit s-au mai redus comparativ cu anul anterior, influențate de majorarea costurilor de operare, în special din a doua jumătate a anului trecut, dar și de faptul că în 2021 nu s-au mai acordat amânări de plăți. Pe de altă parte, investițiile masive făcute în ultimii ani în vehicule noi, ecologice, care au continuat și în pandemie, reprezintă argumente solide pentru a crește atractivitatea transportului public.
Cifra de afaceri totală realizată și raportată de cei 39 de operatori urbani s-a ridicat în 2021 la 552,05 milioane de euro, în creștere cu 25 de milioane de euro (+4,52%) față de 2020. Ca și anul trecut, 45,7% din total (252,50 de milioane de euro) reprezintă aportul Societății de Transport București SA (STB), care și-a crescut încasările cu aproape 1,5%. Pe poziția a doua în topul cifrelor de afaceri realizate în 2021 se situează CTP Cluj Napoca, cu 30,71 de milioane de euro (+12,3%), urmată, la mică distanță, de CTP Iași, cu 30,60 de milioane de euro (+8,89%). Vin apoi STP Timișoara, cu 26,48 de milioane de euro (+20,8%), RATBV, cu 25,90 (+10,8%), și CT Bus, 22,45 (-11,5%). Cele mai mari creșteri procentuale ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate de Transport Urban Sinaia (+49%), Transurbana (+27%) și STP Timișoara (+26%), în timp ce scăderile cele mai mari sunt în dreptul Transport Public Urban Drobeta (-54%), Transurb Dej (-50%) și Ali Trans Com (-37%). În total, doar 10 operatori urbani au încheiat 2021 cu o scădere a cifrei de afaceri.
În topul profitabilității, primul loc a fost ocupat de RATBV, care a obținut 1,12 milioane de euro (+20,23%), cu o marjă de profit de 4,32%. Locul al doilea a revenit Transport Urban Sinaia, care a obținut puțin peste un milion de euro, în creștere cu 35,44% comparativ cu anul anterior, și o marfă uriașă de profit, de 22,96%. Operatorul prahovean este urmat în top de RAT Craiova, care a încheiat 2021 cu peste 750.000 de euro (creștere de 91,6% și o marjă de profit de 7,41%). Poziția a patra a revenit CTP Cluj Napoca, cu aproape 500.000 de euro, iar pe locul 5 s-a clasat CTP Arad, cu 483.000 de euro și o mică scădere comparativ cu anul anterior.
Nu mai puțin de 30 de companii au obținut profit în 2021, în timp ce 8 au ieșit pe pierdere. Cea mai mare marjă de profit o are Transport Urban Sinaia (22,96%), urmată de Microbuzul SA (22,05%), Unistil (15,28%) și Transport Public Urban Drobeta (10,35%).
Scad activele, dar și datoriile
Valoarea activelor totale deținute de operatorii de transport urban a scăzut în 2021, de la 586,92 de milioane de euro (în 2020) la 576,31 de milioane de euro. Principalul motiv îl reprezintă scoaterea din uz a mai multor autobuze vechi, aflate în proprietatea companiilor, pe măsură ce flotele au fost înnoite cu vehicule noi, ecologice, achiziționate de municipalități.
Și aici ponderea cea mai mare o are STB, cu active de 294,97 de milioane de euro, adică 51,2% din total. Compania bucureșteană și-a crescut portofoliul cu 1,82% față de 2020. Următoarele patru poziții sunt ocupate în ordine de CTP Cluj, cu 58,03 milioane de euro (-6%), RATBV, cu 23,64 (-4,54%), STP Timișoara, 21,56 (+40%) și Tursib, cu 19,85 de milioane de euro (-21%).
După ce mai mulți ani la rând balanța dintre datoriile cumulate și creanțele cumulate a înclinat tot mai greu în favoarea primelor, 2021 reprezintă încă un an de optimizare, în care balanța cumulată era de -72 de milioane de euro, față -83,89 în 2020, păstrându-se astfel ritmul de reducere a datoriilor cu circa 10 milioane de euro per total pe an. Opt operatori au avut o balanță pozitivă între creanțe și datorii anul trecut, la fel ca în 2020. Este vorba despre STB, ETA Râmnicu-Vâlcea, Ali Trans Com Călărași, Microbuzul Botoșani, Urbis Baia Mare, Meditur, Transloc Târgu Jiu și Transport Public Urban Drobeta, ultimul intrat pe plus în 2021.
Companiile de transport public și-au crescut în 2021 numărul mediu de angajați comparativ cu anul precedent, chiar dacă primii 3 angajatori din țară au fost într-o ușoară reducere de personal. Nu vorbim însă de șoferi, al căror număr a crescut peste tot, concomitent cu achizițiile de autobuze noi. Astfel, în 2021, numărul mediu de angajați a fost de 23.479, față de 22.865 în 2020 și 23.119 în 2019. 46,5% din totalul angajaților sunt ai operatorului bucureștean.
Crește numărul de pasageri și, implicit, încasările
Companiile de transport urban și-au continuat proiectele de investiții în flote, în parteneriat cu autoritățile locale, o parte dintre proiecte fiind finalizate în pandemie. Astfel, la Cluj-Napoca, în 2021, parcul auto a fost înnoit cu 10 autobuze de 9,5 m lungime, destinate transportului elevilor, și cu 17 tramvaie noi dintr-o comandă totală de 24, proiectul fiind inițiat în 2020. Tot anul trecut au fost modernizate platformele de parcare și halele pentru mentenanța autovehiculelor, a fost cumpărată o stație mobilă de încărcare pentru autobuze electrice și a fost extins sistemul de validare de pe mijloacele de transport în comun (validatoare + module BNR). De asemenea, au fost demarate proiecte de investiții pentru 3 microbuze, dintre care unul adaptat transportului persoanelor în cărucior rulant, ambele cu finalizare în 2022.
CTP Cluj-Napoca a încheiat 2021 cu o cifră de afaceri și un profit mai mari comparativ cu anul anterior, datorate reluării activității la capacitate și creșterii volumelor de pasageri. Acest lucru a dus implicit și la încasări crescute, astfel că facturile au fost achitate la termenele scadente, iar balanța dintre creanțe și datorii s-a îmbunătățit. Valoarea activelor a scăzut ca urmare a înregistrării amortismentului în 2021, fără a exista intrări noi de mijloace fixe.
Numărul de călători de anul trecut se menține încă scăzut comparativ cu apogeul din 2019, fiind de puțin peste 155 de milioane. Totuși, dacă în 2020 au fost cu 9,23% mai puțini pasageri transportați față de 2019, anul trecut s-a înregistrat o creștere de 13%, datorită faptului că o parte dintre studenți și elevi au practicat încă învățământul online, iar o bună parte dintre salariați au lucrat de acasă.
Pentru 2022 se estimează o creștere de 14,5%, până la circa 177,50 de milioane de călătorii, în condițiile în care valorile din primul semestru al anului au adus creșteri importante. De precizat că 14,5% din totalul călătoriilor este realizat în zona metropolitană a orașului Cluj-Napoca.
Tarifele țin pasul cu scumpirile
Începând cu al doilea semestru al anului trecut, la Cluj s-au aprobat ajustări de tarife la patru unități administrativ teritoriale (UAT) dintre cele opt deservite de CTP, iar în acest an, în contextul scumpirilor pe toate planurile, s-a aprobat majorarea tarifelor pentru transportul în municipiu, în medie, cu 25%, începând cu 1 iulie. Acest lucru era necesar pentru menținerea raportului dintre venituri proprii și subvenții în acoperirea cheltuielilor de operare. Astfel, dacă în 2021 costurile au fost acoperite 86,75% din încasări, iar subvenția primită de la Primărie a fost de 14,56%, în primul semestru din 2022 subvenția s-a ridicat la 19,44%.
Creșterea alarmantă a prețurilor la carburanți, energie electrică, gaze, precum și majorarea fără precedent a dobânzilor la creditele bancare reprezintă reale probleme pentru operatorii urbani. Acestora li se mai adaugă lipsa de personal, în special de bord, controlori de bilete, precum și de specialiști în mentenanța mijloacelor de transport moderne.
Pentru perioada următoare se dorește achiziția unor autobuze electrice articulate, fiind analizată și varianta producerii energiei la bord prin sistem cu pilă de combustie pe hidrogen. Sunt interesante și autobuzele cu încărcare la linia de contact și, în plus, se dorește cumpărarea a trei substații de redresare, pentru extinderea transportului electric. Pe lista de achiziții mai sunt cinci autobuze urbane hibride și trei interurbane.
Pe parte de infrastructură se dorește modernizarea echipamentelor și creșterea puterii substațiilor de redresare pentru troleibuze și tramvaie, modernizarea liniei de contact și extinderea rețelei pentru troleibuze, precum și modernizarea atelierelor pentru mentenanța autobuzelor și troleibuzelor.
Plata/km, rețeta succesului
În spatele rezultatelor financiare bune obținute de RATBV în 2021 stau conceptul contractului de servicii încheiat cu municipalitatea, cu plata la numărul de kilometri parcurși, și o monitorizare foarte atentă a consumurilor și, implicit, a cheltuielilor. Și tocmai din acest motiv compania a putut chiar să preia o parte din costurile cu dezvoltarea infrastructurii de încărcare cu energie, sub formă de cheltuieli eligibile, conform contractului de servicii. „Calculându-se tot timpul profitul rezonabil la toate cheltuielile făcute, am reușit să ne menținem profitabili. Și mai important însă este să menținem un raport cât mai bun între venituri și compensații.”
În prezent, mai mult de 50% din cheltuielile totale ale RATBV sunt acoperite din compensații. E-adevărat, volumele de pasageri nu au revenit încă la nivelul din 2019, chiar dacă au mai crescut.
Din totalul bugetului de întreținere și mentenanță, peste 70% este consumat cu parcul vechi, unde mai sunt aproximativ 60 de mașini. Acestea sunt ținute în viață din două motive strategice: pentru a avea o soluție de rezervă în cazul în care flota electrică nu ar putea fi utilizată, dar și pentru a avea o soluție economică eficientă pentru transportul în zona metropolitană, unde nu toate localitățile își pot permite autobuzele noi, purtătoare de costuri de amortizare, a căror exploatare este mai scumpă. Astfel, RATBV deservește o parte din traseele zonei metropolitane cu autobuzele mai vechi, iar restul sunt operate cu autobuze noi, Euro 6.
Costul de operare este în continuă schimbare din cauza creșterii prețurilor. Astfel, deși costul de referință pentru 2022 a fost stabilit la 9,70 de lei/km, la regularizare va depăși 10,50 de lei/km. „Tocmai de aceea este important ca prin contractul de delegare a gestiunii să fie prinse toate scenariile posibile. Tarifele de transport au fost neschimbate din 2019, diferența de cost de operare fiind acoperită doar din subvenție. Suntem în curs de elaborare a unei strategii care să nu afecteze politicile de mobilitate și, în același timp, să nu crească exagerat de mult sarcina pe primării. În acest sens, trebuie optimizat programul de lucru și ajustate prețurile. Accesul la transportul public trebuie să fie facil și rămâne să creăm un echilibru între sarcina pe care și-o permite primăria și programul de mobilitate. La fel, transportul alternativ estimăm că se va dezvolta foarte mult în perioada următoare”, a explicat directorul general Marian Geman.
Optimizarea traseelor din oraș este o altă prioritate a RATBV, în vederea creșterii eficienței, concomitent cu regândirea graficelor de circulație în funcție de fluxurile de pasageri. În acest sens, urmează să fie introduse 10 linii de noapte (interval orar 22:00-24:00) care să deservească magistralele, la un interval de succedare de maximum 20 de minute (dublu față de timpul de peste zi). Costurile de operare în intervalul de final de program vor scădea cu 60%. De asemenea, după 5 septembrie va începe analiza programului pentru intervalul orar 05:00-07:00. În paralel se discută și un proiect mai amplu de infrastructură, cu amenajarea unui punct multimodal, care să faciliteze transbordările între mijloacele de transport.
Abonament unic pentru zona metropolitană
Transportul urban și cel metropolitan sunt văzute ca un tot unitar, astfel că din 2022 este derulat un proiect pilot împreună cu ADI, de promovare a unui abonament unic pentru zona metropolitană, în vederea creșterii numărului de pasageri transportați. „Unele localități mai mici din zona periurbană nu au capacitatea financiară de a susține singure serviciul de transport. Tocmai de aceea, abonamentul unic este cea mai bună soluție. Zona metropolitană deține acum aproximativ 11% din cifra de afaceri a societății, însă, este adevărat, aici au apărut și 10 linii noi, care au determinat creșterea încasărilor. Transportul metropolitan încă se calibrează. Întârzierea licitațiilor la transportul județean reprezintă o piedică, deoarece nu putem face o strategie pe termen lung cu UAT-urile din zona metropolitană. În prezent, sunt localități care nu sunt deservite de transportul public, întrucât acolo este o «aglomerație» de transport rutier privat și transport feroviar, iar prezența noastră nu ar fi fost sustenabilă din punct de vedere economic. Pe de altă parte, va fi interesant de văzut cum vor fi organizate lucrurile pe viitor și în ce măsură se va reuși o delimitare a transportului local de cel național, a stațiilor și a capetelor de trasee.”
Proiecte ambițioase de investiții
RATBV are un parc total de 280 de vehicule, dintre care 51 de troleibuze, 105 autobuze diesel Euro 6 Menarinibus, 60 SOR electrice de diferite mărimi, 10 Citaro hibrid, 12 Karsan electric articulate, 5 BMC diesel Euro 6 și alte 60 de autobuze vechi.
În 2021 au fost continuate politicile multianuale de înnoire a flotei demarate anterior, de modernizare a infrastructurii de garaj și a sistemelor de informare pentru pasageri. Anul trecut au fost recepționate 38 de autobuze electrice de 8 și 12 m, 10 autobuze hibride de 12 m și 25 de troleibuze de 18 m. În 2022 sunt în curs de încheiere proiectele de achiziții, s-a terminat ultima livrare a autobuzelor Karsan de 18 m și se finalizează și proiectul privind instalarea infrastructurii de încărcare rapidă. În același timp, s-a finalizat proiectarea construcției unui nou garaj modern, urmează întocmirea caietului de sarcini și licitația, iar obiectivul e ca într-un an și jumătate să fie dat în folosință.
Împreună cu ADI și Primăria au fost demarate prin PNRR proiecte ITS. Este vorba despre modernizarea Secției II Troleibuze și reabilitarea integrală a rețelei de troleibuze. Pe partea de ticketing a fost finalizată recent achiziția unui sistem de management informatizat al traficului, inclusiv cu componentele de ticketing și monitorizare de flotă. Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 2,5 milioane de lei. „Sistemele informatice, spre exemplu, trebuie în permanență actualizate, iar costurile nu sunt de neglijat, atât în ceea ce privește dezvoltarea în sine, cât și achiziționarea licențelor necesare de funcționare. Din acest motiv, externalizarea – acolo unde se poate face – este de dorit.”
Tot prin PNRR se va depune un proiect pentru achiziția unui lot suplimentar de 36 de autobuze electrice, care, în premieră, ar putea să fie cu pilă de combustie pe hidrogen. „Tracțiunea electrică are un singur viitor – hidrogenul – deoarece tehnologia bateriilor, având în vedere stadiul actual de dezvoltare, nu va face față, plus că nici nivelul de siguranță nu este atât de ridicat. Peste toate astea intervine problema reciclării. Desigur, principala piedică în calea hidrogenului o reprezintă asigurarea infrastructurii de alimentare. Sunt analizate însă mai multe posibilități, astfel încât să se asigure accesul la o stație de H2, poate exploatată în comun cu alți beneficiari. Diferența de preț dintre autobuzele electrice pe baterii și cele pe hidrogen nu mai este atât de mare, iar utilizarea celor din urmă ar scuti presiunea pe infrastructura municipală de energie electrică.”
Investițiile continuă la Oradea
Principalele investiții derulate în Oradea în 2021 au fost extinderea rețelei liniei de tramvaie cu 4 km, achiziția a 10 tramvaie noi Astra Imperio și a 15 autobuze Mercedes-Benz Citaro-Hybrid, realizarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea depoului de tramvaie în Oradea, achiziția de autobuze second-hand ș.a. În plus, prin proiectul „Îmbunătățirea serviciului de transport public la nivelul polilor urbani Oradea și Debrecen” (Transborder), început în 2020, s-a realizat modernizarea serviciului de transport public, prin achiziția unor autobuze noi cu nivel scăzut de CO2, iar în 2021 s-a modernizat sistemul automat de localizare a vehiculelor și pasagerilor.
Instituirea în 2020 a stării de urgență a redus considerabil numărul de călători și, implicit, încasările Oradea Transport Local (OTL) SA. Această situație s-a menținut și anul trecut, fiind echilibrată prin creșterea compensației de la primărie. Vorbim de o variație însemnată, de la peste 46 de milioane de pasageri în 2019 la 24,69 de milioane, în 2021. Pentru acest an se estimează înregistrarea unui nivel similar celui de anul trecut.
În 2021 a continuat transportul în zona metropolitană spre Sânmartin, Borș, Paleu, Cetariu, Săldabagiu de Munte și Hidișel. Ponderea călătorilor pe liniile suburbane comparativ cu cei de pe liniile urbane a fost de 9%. Anul acesta au fost introduse linii noi spre Șumugiu și Mierlău, iar pentru a putea face față nevoii de transport compania a achiziționat 25 de autobuze. Altele vor urma.
OTL a înregistrat creșteri în 2021 atât la profit, cât și la cifra de afaceri. Valoarea activelor totale a scăzut ușor, acest lucru datorându-se scoaterii din folosință a unui număr considerabil de mijloace de transport, pentru a face loc unei flote mai noi. La capitolul creanțe, scăderea înregistrată în 2021 față de 2020 se datorează recuperării unor sume restante pe care societatea le avea de încasat de la unitațile de învățământ din municipiu, sume ce reprezentau facturi privind decontarea cheltuielilor de transport al elevilor, conform HG 435/2020.
Obiectivele pentru perioada următoare includ terminarea implementării noului sistem e-ticketing de tip ABT, depunerea proiectelor pentru modernizarea depoului Salca și a construirii unui garaj pentru autobuze, ambele cu finanțare europeană, dezvoltarea parcului de autobuze prin achiziționarea a 100 de autobuze (electrice, hibride și pe hidrogen), 30 de microbuze electrice și 25 de tramvaie noi și altele.
Rezultate financiare pe plus și la Arad
Profitul net al CTP Arad a rămas în 2021 la aproximativ același nivel ca în anul anterior, în condițiile în care au crescut cheltuielile nedeductibile, însă s-au majorat și veniturile din exploatare. Cheltuielile generale de administrație au scăzut în 2021 față de 2020, în principal deoarece în primul an de pandemie au crescut cheltuielile cu serviciile de dezinfecție și produsele de igienizare (nu doar cele folosite în tramvaie și autobuze).
Creșterea cifrei de afaceri cu aproximativ un milion de euro în 2021 a avut la bază majorarea veniturilor proprii, grație reluării curselor care în anul anterior fuseseră anulate sau reduse. Proporțional au crescut și costurile de exploatare, care au determinat, la rândul lor, creșterea veniturilor din subvenții de exploatare, până la 79% (21% au fost veniturile proprii).
Volumul de pasageri a crescut cu 18% în 2021 față de anul anterior, iar pentru 2022 se estimează o nouă creștere, în condițiile în care în primul trimestru au fost transportați cu 6% mai mulți călători. Anul trecut, ponderea pasagerilor pe liniile urbane a fost de 86%, cu 14% în zona metropolitană.
Nu în ultimul rând, balanța dintre creanțe și datorii a fost îmbunătățită în 2021, în condițiile în care a fost încasată de la CJ Arad subvenția restantă pe perioada iunie 2018-decembrie 2019 și contravaloarea abonamentelor elevilor pentru 2017-2018.
În prezent, problema cea mai mare în domeniul transporturilor o reprezintă creșterea prețului la energie și combustibili, cost care a ajuns să aibă o pondere de 26% din totalul costurilor de operare, față de 15% în 2021. Iar cheltuielile sunt în continuă creștere.
Principalele proiecte de investiții derulate în 2021 la Arad au vizat înnoirea parcului de tramvaie și de autobuze și implementarea sistemului de ticketing. Astfel, au fost achiziționate 4 tramvaie Imperio Civitas noi (cu podea coborâtă, aer condiționat și consum de energie redus) și 6 autobuze second-hand de mare capacitate. În perioada următoare va fi continuată achiziția de tramvaie cu alte 8 unități Imperio Civitas, la care se vor adăuga 5 autobuze electrice și 5 microbuze electrice noi, plus un sistem suplimentar de management al traficului pentru flota de vehicule de transport public.
Linie „verde” plus 8 linii speciale pentru elevi la Sibiu
Valoarea totală a programului de investiții al Tursib pentru 2021 a fost de 9.149.000 de lei (inclusiv componenta alocată plății împrumutului pe termen lung contractat de la BERD în 2017 destinat achiziției de 55 de autobuze noi, proprietate). În plus, operatorul public a susținut proiectele derulate de Primăria Sibiu în vederea modernizării și dezvoltării infrastructurii de operare cu investiții proprii.
Din august 2021 funcționează în Sibiu Linia Verde, cu 5 minibusuri electrice, o stație de încărcare rapidă la capăt de linie și 5 stații de încărcare lentă, amplasate la autobaza Tursib. Noul traseu își propune să încurajeze deplasarea cu vehicule ecologice în centrul istoric și să ofere o alternativă nepoluantă, convenabilă, în zone inaccesibile transportului public de capacitate mare. Tot în 2021 au fost înființate și 8 linii dedicate transportului elevilor și deservite de autobuze.
Ca parte a strategiei de modernizare a transportului public, anul acesta au intrat în operare 40 de autobuze pe gaz natural comprimat, 29 solo și 11 articulate. Alimentarea acestora se face de la stația montată în incinta autobazei. În cadrul proiectului – demarat în 2021 – a mai fost prinsă introducerea unei aplicații mobile și a unui sistem de informare a călătorilor în stații. De asemenea, sunt în curs de implementare un sistem de ticketing modern și unul de management al flotei pe trasee. Sibiul va fi astfel unul dintre puținele orașe din România care utilizează sistemul de tip account based ticketing, o tehnologie de ultimă oră, al cărei avantaj este flexibilitatea de a utiliza orice suport pentru validare (carduri de transport/bancare contactless, smart watch, smart phone, coduri QR), întrucât titlurile de călătorie achiziționate de pasageri sunt stocate în software-ul central, în conturile călătorilor.
În scurt timp, urmează să intre în exploatare și 9 autobuze electrice Solaris, de 12 m lungime, achiziționate împreună cu stațiile de încărcare lentă aferente și alte 3 stații.
Flota Tursib mai numără 100 de autobuze diesel, de diferite mărci și configurații.
Reglementare clară pentru încasări și subvenții
Creșterea cifrei de afaceri se datorează în principal creșterii veniturilor din compensații, cu 10,70% (2.380.000 de lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, datorită aprobării hotărârii Consiliului Local privind gratuitatea copiilor cu vârsta de până la 6 ani (inclusiv) și a elevilor din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, cu domiciliul stabil în municipiul Sibiu sau care frecventează o unitate de învățământ de pe raza teritorială a orașului. În 2021, valoarea compensațiilor a reprezentat 74,87% din veniturile totale ale companiei.
Scăderea numărului de călători transportați, în contextul pandemiei, a fost înregistrată pe o perioadă relativ scurtă de timp, ulterior cifrele revenind treptat la valorile din 2019. În prezent, compania transportă în medie 3,2 milioane de persoane/lună, iar dacă volumele se vor păstra și în a doua parte a lui 2022 cifra va fi peste anul anterior.
Tursib nu are încă în deservire trasee din zona metropolitană. A fost însă înființată ADI Transport Metropolitan Sibiu (formată din 10 UAT-uri membre) și a fost depus un proiect în parteneriat, prin PNRR, de achiziție a 36 de autobuze electrice, plus stațiile de încărcare aferente.
Din 2021, nivelul profitului rezonabil reprezintă o valoare fixă anuală, care se poate modifica prin hotărârea Consiliului Local Sibiu. Pe durata contractului, nivelul anual al profitului rezonabil nu poate depăși, printr-un calcul procentual, rata SWAP comunicată de Consiliul Concurenței la începutul fiecărui an (cu valabilitate pentru întregul an în cauză), la care se adaugă 100 de puncte de bază (1%) și nu poate depăși procentul total de 5,51%. În timpul anului, la calculul compensației lunare cuvenite se va utiliza valoarea fixă distribuită proporțional cu perioada de referință, urmând ca la regularizarea anuală (decont anual) să fie analizat inclusiv cuantumul final al profitului rezonabil, după comparația cu procentele sus menționate.
Această prevedere privind cuantumul profitului eligibil acordat are drept consecință diminuarea profitului, din cauza modificării nivelului de alocare privind profitul brut rezonabil.
În contextul evenimentelor din Ucraina, crizei energetice și creșterii inflației, care au determinat majorarea cheltuielilor – astfel încât subvenția pe primele 6 luni din 2022 a ajuns la 80% din venituri, cu aproximativ 5% față de perioada similară din 2021 – s-a luat decizia majorării tarifelor de călătorie, care nu mai fuseseră modificate de șase ani. De altfel, și nivelul indicelui prețului de consum total la data ajustării, pentru perioada noiembrie 2016-iunie 2022, a fost calculat de Institutul Național de Statistică la 135,12%. Astfel, de la 1 septembrie 2022, biletul pentru o singură călătorie va fi înlocuit cu biletul valabil 60 de minute, la prețul de 3 lei, iar abonamentele valabile o jumătate de lună vor fi eliminate din ofertă. În plus, toate abonamentele Tursib vor fi valabile 30 de zile calendaristice, începând din oricare zi a lunii.
Criza de personal continuă
Pe lângă investițiile în vehicule ecologice și creșterea calității serviciului de transport, o altă prioritate a conducerii Tursib o reprezintă asigurarea resursei umane necesare. Situația existentă necesită o îmbunătățire, prin crearea unui climat de stabilitate în rândul angajaților societății, în special al celor direct productivi (șoferi, mecanici etc.).
La momentul prezent există un deficit semnificativ de personal, cu 215 conducători de autobuz angajați din 255 conducători de autobuz estimați a fi necesari. Pachetul salarial oferit de Tursib este inferior față de ceea ce oferă alți operatori economici de transport public local din România, se arată într-un răspuns oficial primit din partea companiei, ceea ce determină dificultăți în procesul de recrutare de personal calificat. „Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe 2022 a impus restricții cu privire la majorarea cheltuielilor de natură salarială în cazul operatorilor, în sensul condiționării majorării cheltuielilor salariale de indicele de creștere a productivității muncii, calculat prin raportare la veniturile proprii ale operatorilor, excluzând compensațiile/subvențiile primite de la municipalitate, fiind considerate de natura ajutorului de stat. Astfel, în categoria veniturilor proprii ale Tursib sunt incluse doar veniturile din vânzări bilete/tichete, abonamente și alte servicii prestate (reclamă și publicitate etc.). Or, în această situație a fost evidentă necesitatea majorării veniturilor proprii ale companiei, respectiv majorarea tarifelor de călătorie. Deși s-a încercat în repetate rânduri la Ministerul Finanțelor Publice, atât de către Federația Transloc România, cât și de Blocul Național Sindical, eliminarea condiționării majorării cheltuielilor salariale de indicele de creștere a productivității muncii pentru serviciile de transport public local la nivel național, până în prezent nu s-a obținut un rezultat pozitiv în acest sens.”
Astfel, pentru operatorii de transport public local de călători, aplicarea prevederilor art. 9 alin. (3) din OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, respectiv raportarea indicelui de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat la creșterea productivității muncii nu este oportună. Și asta deoarece o extindere/reconfigurare de trasee, o creștere de frecvență etc., care conduc la creșterea cheltuielilor de natură salarială, nu generează în aceeași proporție venituri mai mari, ci asigură în primul rând un transport public de calitate.
Un exemplu elocvent privind încadrarea eronată a operatorilor de transport public local la fel cu alți operatori economici, din acest punct de vedere, îl reprezintă situația în care un oraș hotărăște ca serviciile de transport public local să fie gratuite pentru toată lumea, adică să fie susținute costurile integral prin compensații, moment în care indicele de creștere a productivității va fi zero. Formula de calcul a productivității, existentă până în prezent în toate legile anuale ale bugetelor de stat, elimină din veniturile luate în calcul sumele primite de la buget (compensații diferență de tarif și compensații acoperire costuri), fapt ce ar conduce implicit la stagnarea permanentă a cheltuielilor de natură salarială, dacă prevederile legale rămân neschimbate.
În consecință, ar fi justificată reanalizarea situației pentru operatorii de transport public local care aplică un contract de delegare după modelul Jaspers, respectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor OG nr. 26/2013 din acest punct de vedere.
