Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a publicat recent, din suita tradiționalelor sale studii despre costurile de transport rutier din diverse țări europene, datele referitoare la situația din România din 2024, obținute cu sprijinul UNTRR. Principalul aspect care iese în evidență este creșterea costurilor de operare, alături de evoluția rapidă a activității firmelor românești, favorizată de redresarea economică de până atunci a țării.

Studiul a fost realizat între 2023 și 2024 și își propune să actualizeze statisticile publicate la analiza anterioară, pentru 2020, privitoare la condițiile de operare și costurile vehiculelor grele de 40 t care fac transport internațional. Iar unele informații sunt actualizate chiar cu valori disponibile în 2026. Întrucât cursul de schimb a fluctuat în acest interval de timp între 4,98 și 5,01 lei/1 euro, s-a folosit o medie de 5 lei/1 euro.

Studiul arată că de la aderarea la UE salariul minim din România a crescut de aproape șase ori, de la 115 de euro/lună în 2007 la 663 la început de 2024 și la peste 800 de euro/lună în 2025. Iar indemnizațiile de detașare au crescut mai mult de dublu, inclusiv pentru a se stopa exodul de forță de muncă spre țările din Europa de Vest – în toate sectoarele, nu doar în transport. Asta, alături de creșterea prețurilor combustibililor și vehiculelor și de modificările reglementărilor sociale, a contribuit la creșterea semnificativă a costului de transport rutier.

Concret, din 2021 în 2024 costul/ora de condus a crescut cu 14%, cel pentru combustibil cu 49%, iar cel pentru deținerea vehiculelor cu 56%, astfel că per total costul/km pentru camioanele înmatriculate în România era în 2024, conform CNR, de 1,08 euro, în creștere cu 30% față de 2020, ceea ce dovedește convergența treptată între transportatorii din diverse state europene.

În opinia CNR, cel mai mare impact asupra costurilor din transportul rutier l-au avut războiul din Ucraina – care a exacerbat tensiunile de pe piața muncii din cauza plecării a sute de șoferi ucraineni și a dus la creșterea costurilor combustibilului și a numărului de camioane disponibile – și modificările reglementărilor sociale locale și implementarea normelor europene, care au scăzut productivitatea/oră și au crescut costurile cu șoferii. 

În ceea ce privește infrastructura, rețeaua rutieră din România s-a extins în sfârșit, constată autorii studiului, liniile de cale ferată au fost electrificate, iar principalele orașe ale țării sunt conectate tot mai bine.

Studiul mai arată că în 2024 flota României a transportat în total 67.357 de milioane de tone-km, din care 24.029 la intern și 43.328 la internațional (dintre care 12.760 cu încărcare din România, 10.324 cu descărcare în România, 17.524 în curse terță țară și 11.212 de milioane de tone-km de cabotaj). Deci peste 64% din activitatea flotei înmatriculate la noi este orientată spre internațional, fapt care se datorează inclusiv deschiderii de centre de producție la noi, de către companii vestice, și poziției geografice între UE și Ucraina sau Turcia.

Numărul de milioane de tone-km a tot crescut din 2020 încoace, după scăderea pe care a înregistra-o atunci față de 2019, fiind de 61.849 de milioane de tone-km în 2021, 64.353 în 2022, 65.249 în 2023 și 67.357 în 2024. De altfel, acest indicator a fost mereu în creștere în ultimii 10 ani, cu excepția primului an de criză sanitară Covid-19. Iar volumele au progresat la fel și la intern și la internațional, cu o medie de circa 7%.

În ceea ce privește profilul unei companii românești medii, așa cum a rezultat din analiza generală a pieței și din discuțiile cu manageri și șoferi români, acesta presupune 250 de zile de lucru pe an, 135.80 km/an, un raport de 1,09 între numărul de camioane și cel de semiremorci și un raport de 1,07 între numărul de șoferi și numărul de camioane.

Costuri de exploatare pentru un ansamblu de 40 t folosit în transport internațional pe distanțe lungi, în condițiile din 2023