Conferinţa Tranzit de pe 26 martie de la Sibiu pune pe tapet transformările prin care trece industria farmaceutică şi de ce acest segment de business devine din ce în ce mai important pentru operatorii de logistică şi cei de transport.
Pe lângă creşterea consumului de medicamente şi de suplimente alimentare – influenţat şi de îmbătrânirea populaţiei şi de preocuparea mai mare, în special în rândul tinerilor, pentru produse de sănătate şi de îngrijire personală -, circuitul loturilor de vaccinuri şi transportul de stupefiante de uz medical impun tot mai mult condiţii speciale de transport, care ridică standardul de investiţii şi pregătire profesională atât a organizatorului de transport, care deţine şi centrul de depozitare, cât şi al transportatorului.
Ani de zile producătorii de medicamente şi-au bazat modelele de distribuţie pe angrosiştii independenţi care au investit în centre moderne, automatizate, de depozitare şi flote moderne pentru activităţile de last mile. Cu timpul, marii distribuitori de medicamente au investit şi în propriile reţele de farmacii, preluând rând pe rând farmaciile independente şi asigurându-le densitatea reţelei necesare pentru rezultate foarte bune în planul vânzărilor.
De câţiva ani, însă, producătorii de medicamente vor să acceseze şi direct clienţii prin conceptul de „Direct-to-Pacient Logistics”. Acesta presupune contractarea operatorilor logistici care să aducă medicamentele direct de la fabrică în depozitele lor naţionale, de unde să fie livrate direct clienţilor sau trecând printr-un centru intermediar de cross-docking.
Acest model de business vizează, cel puţin în primă fază, clienţii importanţi – spitale, clinici şi farmacii independente, care încă prepară soluţii cu termen de valabilitate redus – sau acei clienţi care solicită medicamente foarte scumpe (în special pentru afecţiuni oncologice).
Astfel, producătorii îşi securizează marjele, mai ales pe pieţele cu reglementări restrictive, cum este şi România, nemaifiind nevoite să apeleze la distribuitorii mari pentru această piaţă specială, care lucrează cu discounturi mari datorită volumelor achiziţionate.
Reţelele paralele de distribuţie gestionate de logisticieni – care se diferenţiază prin faptul că nu facturează medicamente, ci doar servicii de supply-chain, proprietarul mărfii fiind în permanenţă producătorul – creează premisele pentru dezvoltarea unor servicii noi pentru logisticieni, serviciu care se potriveşte mănuşă pentru operatorii care s-au specializat în timp pe produse dedicate – chimice, temperatură controlată, mărfuri de valoare.
Interesant este că România este una dintre primele pieţe europene pe care s-a dezvoltat un astfel de serviciu, alături de 2-3 logisticieni pregătiţi să ofere astfel de servicii pregătindu-se şi un număr mai mare de transportatori care să facă parte din proiectul mai larg de supply-chain.
La fel de dinamic devine şi supply-chain-ul de produse alimentare, unde scăderea consumului pune presiune pe producători şi retaileri, care nu mai ştiu cum să atragă populaţia cu produse alimentare mai ieftine. Pentru asta majoritatea retailerilor care mai continuă să se dezvolte pe piaţa românească încearcă să producă tot mai multe sortimente în România sub marcă proprie, în timp ce presiunea pe costurile de transport, depozitare şi distribuţie este la cote maxime.
În timp ce termenele de plată ale furnizorilor cresc, piaţa se pregăteşte şi pentru preluarea costurilor cu taxele de drum de circa patru ori mai scumpe după 1 iulie. Şi dacă ne uităm la criza de petrol şi lipsa de control asupra preţului motorinei, transportul va constitui fără îndoială unul dintre costurile care va duce la creşterea şi mai mult a nivelului inflaţiei în România. Vă aşteptăm la Sibiu pentru dezbateri foarte interesante pentru fiecare din verigile lanţului de supply-chain.
Vă puteţi încă înscrie pe adresa de mail: andreea.matei@traficmedia.ro sau la numărul de telefon 0732 131 353 / 0755 151 545.
