În contextul numeroaselor controale ale ANAF la firmele de transport international încheiate adesea cu reconsiderarea diurnei drept venit de natură salarială, este bine de menţionat faptul că instanţele de judecată trebuie să aibă în vedere principiul in dubio contra fiscum, care interpretează în favoarea contribuabilului acele prevederi ale legislației fiscale care rămân neclare chiar și după aplicarea regulilor de interpretare menționate de Codul de procedură fiscală.
Aşa cum am arătat în diferite rânduri, reglementările privitoare la aplicarea detaşării transnaţionale sunt foarte confuze nu numai în legislaţia europeană, cât mai ales în legislaţia românească, unde există un articol de lege care pur şi simplu exceptează transporturile rutiere internaţionale de la aplicarea normelor detaşării transnaţionale.
Este vorba de art. 9 al Legii nr.16/2017, care prevede excluderea societăților de transport de la această aplicare. Acest articol este inițial introdus prin art.71 din OUG 28/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale și prevede că ”Personalului angajatorilor stabiliți pe teritoriul României, care efectuează operațiuni de transport internațional, fiind trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, și care nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), i se aplică prevederile art. 43 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și beneficiază de drepturile prevăzute la art. 44 alin. (2) din același act normativ (articol care instituie dreptul la diurnă, cheltuieli de transport și cazare).
Faptul că nu există în aplicare o lege care să reglementeze detaşarea în transporturile internaţionale de marfă o dovedeşte şi răspunsul Inspecţiei Muncii la o solicitare trimisă anul trecut de revista tranzit, răspuns care explică diferite situaţii întâlnite în transporturirle rutiere internaţionale de marfă (tranzit, bilateral, cross-trade, cabotaj) cu exemplificări din Directiva 1057/2020 (al treilea dosar din Pachetul Mobilitate I) care intră în vigoare abia din 22 februarie 2022. Nicio problemă, aţi spune. Doar că sancţiunile ANAF curg pentru practica de acum 5 ani!
Aceste probleme şi multe altele despre cum încadrăm detaşarea transnaţională în transporturile rutiere şi ce aspecte vizează controalele ANAF pe diurnă vom discuta într-un webinar organizat de revista Tranzit pe 25 martie, între 14:30 şi 17:00. Cei care doresc să participe la acest webinar sunt rugaţi să trimită un email pe adresa redacţiei: office@traficmedia.ro până pe data de 23 martie. Numărul de participanți este limitat la 100. Înscrierile sunt deschise doar pentru abonaţii revistei tranzit.
