Încă de la primele discuții pe marginea liberalizării transportului interjudețean, temerea cea mai mare exprimată de către reprezentanții industriei a fost apariția unei concurențe uriașe între operatori, ceea ce s-ar solda, inevitabil, cu numeroase falimente. Pentru mulți dintre transportatorii cu tradiție din România, lupta pentru formarea traseelor și apoi pentru păstrarea acestora (în jurul anului 2000) este încă vie în memorie: plecări haotice din stații, decalaje de 5-10 minute pentru a „prinde” cât mai mulți călători, certuri și conflicte în stradă între șoferi etc. A fost o perioadă de început dificilă, la care nimeni nu mai dorește să se întoarcă. Centralizarea traseelor și atribuirea națională organizată de către Autoritatea Rutieră Română (ARR) a creat stabilitate, echilibru, reguli clare. Că se puteau găsi niște criterii mai bune, că atribuirile din trei în trei ani erau poate prea dese raportat la perioadele de leasing ale vehiculelor noi, atât de necesare pentru obținerea unor punctaje bune, nu contestă nimeni. Până la urmă, totul este perfectibil. Dar oamenii știau pe ce să se bazeze.
Liberalizarea vine acum cu un grad ridicat de incertitudine: cine ce trasee vizează? Se vor orienta transportatorii către cursele pe care le-au operat până acum, țintesc oare și altele noi, la care până acum nu au avut acces? Rămâne de văzut. Cert este că, potrivit informațiilor deținute de ARR, pe cele 2.377 de curse interjudețene pe care operatorii de persoane dețineau licențe de traseu valabile la data intrării în vigoare a OUG 141/2024 sunt nominalizate 1.613 autobuze, dintre care doar 460 se încadrează în vechimea maximă de 9 ani. Cu alte cuvinte, doar un sfert dintre vehiculele utilizate în prezent la interjudețean vor mai putea continua pe aceste trasee și după 1 iulie 2025. Separat, din totalul de 26.657 de vehicule utilizate pentru transportul rutier de persoane contra cost (microbuze și autobuze împreună) există doar 10.314 care se încadrează în criteriul vechimii maxime.
Prin urmare, nu este motiv de panică. Mai mult, probabil că oferta de transport la interjudețean va scădea destul de mult după 1 iulie 2025 față de momentul actual. În funcție de cum se va așeza piața, poate că o parte dintre operatori își vor extinde ulterior parcurile cu mașini eligibile, dar, la cum se prezintă volumele de pasageri pe cursele regulate și la gradul ridicat de incertitudine, nu este de mirare că nimeni nu s-a aruncat cu capul înainte să cumpere autobuze noi. Până la urmă, miza nu mai este aceeași din urmă cu 10-15 ani și, între timp, au apărut variante alternative mai avantajoase: convențiile.
