Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Consiliul de Miniștri al UE a aprobat compromisul negociat privind instrumentul de urgență pentru piața internă propus de Comisie. Actul de urgență și de reziliență a pieței interne (IMERA) este menit să ofere o bază pentru o piață funcțională în cadrul UE în cazul unor crize viitoare. Acesta a fost creat ca răspuns la experiențele UE în ceea ce privește pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina.

În cadrul compromisului negociat între Consiliu și Parlamentul UE la începutul lunii februarie, actul juridic a primit și un nou nume. Propunerea Comisiei a rămas cunoscută sub numele de “Regulamentul privind Instrumentul de urgență pentru piața unică”, sau, pe scurt, SMEI. Potrivit Ministerului Federal al Economiei, scopul legii este de a face piața internă mai rezistentă în caz de criză și de a preveni dificultățile din lanțul de aprovizionare.

Ce prevede, de fapt, documentul?

Printre altele, noul instrument este menit să îmbunătățească schimbul de informații între statele membre, întreprinderi și Comisia Europeană în caz de criză. Potrivit ministerului, anumite măsuri naționale necoordonate vor fi, de asemenea, interzise în viitor. Printre acestea s-ar putea număra măsuri care afectează libera circulație a bunurilor și a persoanelor.

În cazul unei crize, ar trebui să fie posibilă introducerea mai rapidă pe piață a bunurilor relevante pentru criză. Comisia ar putea, de asemenea, să achiziționeze anumite produse sau servicii la nivel central. În mod specific, trebuie creat un mod de monitorizare și de urgență. Potrivit Consiliului UE, acesta urmează să fie activat ori de câte ori apare o situație de amenințare definită în funcție de anumite criterii.

În viitor, statele membre își vor putea coordona reacțiile prin intermediul unei structuri administrative. În plus, un grup consultativ va evalua situațiile și va recomanda reacții. Ca parte a pregătirii pentru situații de criză, companiile vor fi încurajate să elaboreze în mod voluntar protocoale de criză și să desfășoare cursuri de formare și simulări.

În cazul în care aprovizionarea cu bunuri și servicii critice este compromisă, măsurile de urgență ar trebui să fie utilizate ca ultimă soluție. Printre acestea se numără solicitări de informații orientate către operatorii economici, solicitări prioritare de produse relevante pentru criză, o procedură accelerată pentru lansarea pe piață a anumitor produse și derogări de la reglementările specifice produselor

De exemplu, Comisia poate solicita date de la întreprinderi, cum ar fi nivelul stocurilor de anumite produse. În cazul în care societățile refuză să divulge aceste informații, acestea trebuie să își justifice refuzul.

Prioritate pentru achizițiile publice garantată prin legea privind răspunderea

În cazul în care există blocaje grave și persistente legate de criză, există măsuri suplimentare pe care le poate lua Comisia, explică Consiliul. De exemplu, aceasta poate emite solicitări de achiziționare cu prioritate a bunurilor sau serviciilor critice. În cazul în care întreprinderile acceptă aceste solicitări în mod voluntar, acestea ar trebui să fie protejate de răspundere în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile contractuale față de ceilalți parteneri comerciali.

Proiectul de lege propune, de asemenea, soluții în regim de criză pentru a asigura aprovizionarea și libera circulație a bunurilor sau serviciilor relevante pentru criză.

Ce va fi de acum încolo? În urma deciziei luate de statele membre ale UE pe 16 februarie, Instrumentul de urgență pentru piața unică trebuie încă să fie adoptat în mod oficial de către Parlamentul European. Dacă decizia formală va fi luată apoi de Consiliu, Comisia UE și statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare legea, explică Ministerul Federal al Economiei. Printre altele, vor trebui înființate birouri de legătură și puncte de contact centrale și vor trebui extinse sistemele informatice existente.