Allianz Trade Global Survey Archives

Publicat pe 20 mai, noul Allianz Trade Global Survey oferă una dintre cele mai detaliate radiografii ale impactului economic generat de noile taxe vamale impuse de Statele Unite începând cu 2 aprilie. Studiul, realizat în colaborare cu Ifop, s-a desfășurat în două etape — înainte și după intrarea în vigoare a măsurilor — și a analizat răspunsurile a 4.500 de companii din nouă țări-cheie, acoperind un spectru larg de sectoare și dimensiuni organizaționale.

O scădere abruptă a încrederii exportatorilor

Înainte de 2 aprilie, opt din zece exportatori erau optimiști și intenționau să-și extindă vânzările internaționale. După intrarea în vigoare a taxelor, doar 40% și-au menținut această intenție. Temerile privind scăderea veniturilor sunt în creștere: dacă anterior doar 5% dintre companii anticipau pierderi de 2–10%, acum patru din zece văd acest scenariu ca fiind probabil.

Pe plan macroeconomic, Allianz Trade preconizează pierderi la export de 305 miliarde USD în 2025 și 291 miliarde USD în 2026, dintre care peste o treime vor afecta China, iar alte 33 de miliarde vor lovi Uniunea Europeană.

Prelungirea termenelor de plată și riscul insolvențelor

Criza tarifară are ecouri directe în comportamentul financiar al companiilor. Doar 11% dintre ele mai reușesc să încaseze în termen de 30 de zile, în timp ce 70% ajung la termene de 30–70 de zile. În Regatul Unit, întârzierile peste 70 de zile sunt deja norma. În plus, 53% dintre companii se așteaptă la noi prelungiri ale termenelor de plată, iar aproape jumătate se tem de o creștere a insolvențelor, în special în SUA, Italia și Marea Britanie.

În fața incertitudinii, 79% dintre importatorii americani din China și Europa au apelat la front-loading — adică au grăbit importurile înainte de intrarea în vigoare a taxelor. Aproape 40% dintre companiile globale intenționează să transfere noile costuri direct în prețurile finale, un procent care depășește 50% în Statele Unite.

Reorientări geografice și strategii divergente

Exportatorii europeni devin tot mai interesați de piața asiatică (interesul crește de la 30% la 36%), iar asiaticii se orientează mai mult spre Europa (de la 12% la 14%). China își dublează atenția acordată Americii Latine, regiunile emergente devenind alternative strategice.

Pe partea investițională, Germania investește în eficiență (45% dintre companii), China în diversificare și capital strategic (77%), iar în SUA doar 47% mai intenționează să crească investițiile, semn al unei prudențe crescute.

Repatrierea parțială a producției: o tendință cu limite

Aproape 90% dintre firme iau în calcul repatrierea parțială a producției, dar întâmpină obstacole majore: lipsa furnizorilor locali, costuri ridicate și deficit de forță de muncă — probleme raportate de peste 75% dintre respondenți.

Armistițiul de 90 de zile a redus temporar taxa medie pe bunurile chinezești la 39%, dar aceasta rămâne triplă față de nivelurile pre-conflict. Americanii anticipează în continuare comenzile și caută rute alternative în Asia de Sud-Est, America Latină și zona Golfului. Cu toate că 80% dintre companiile americane afirmă că vor ieși din lanțurile de aprovizionare chinezești, doar 8% plănuiesc să-și reducă semnificativ prezența directă în China.

Angrosiștii sunt cei mai pesimiști: două treimi văd perspectivele comerciale înrăutățindu-se. Companiile care depind de exporturi pentru mai mult de jumătate din venituri sunt în aceeași situație. Cele mai mari întârzieri la plată se înregistrează în industriile transporturilor, energiei, metalelor, hârtiei și agroalimentarului. De cealaltă parte, TIC, retailul și industria auto stau mai bine, cu termene medii sub 50 de zile.

Italia: fragilitate financiară, dar și ferestre de oportunitate

Pentru companiile italiene, studiul subliniază o dublă realitate: pe de o parte, vulnerabilitate crescută la întârzieri de plată și insolvențe; pe de altă parte, o oportunitate reală de extindere în Asia și America Latină, unde partenerii încep să vadă actorii euro-mediteraneeni drept mai stabili și de încredere.

Lanțurile de aprovizionare se rescriu

După doar șase săptămâni de la izbucnirea conflictului tarifar, Allianz Trade confirmă că nu vorbim doar despre taxe, ci despre o reconfigurare completă a comerțului mondial. Lanțurile valorice devin mai scurte, se consolidează centre regionale de producție și distribuție, iar friend-shoring-ul — orientarea către parteneri „prietenoși” — devine regula. În acest nou ecosistem, câștigă companiile care pot răspunde agil, au finanțare solidă și capacitatea de a gestiona dinamic prețurile și contractele.

„Pachetul de Paște” prezentat de guvern marchează semnalul de start pentru următoarea fază a transformării ecologice în Germania. Producția de electricitate din surse regenerabile de energie va fi aproape triplată până în 2030. Dacă acest lucru va reuși, Germania nu numai că își va asuma un rol de pionierat în Europa, dar ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o creștere economică și de locuri de muncă suplimentare.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, vor trebui depășite numeroase provocări, întrucât semnalul de start vine într-un moment dificil, marcat de inflație și de invazia rusă în Ucraina. Acesta este rezultatul celui mai recent studiu realizat de cel mai important asigurător de credite din lume, Allianz Trade.

Cu toate acestea, planurile sunt destul de ambițioase și există încă multe obstacole de depășit pe parcurs: de la obstacole birocratice la creșteri rapide de prețuri, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și penurii de materii prime, precum și penurii de forță de muncă. În plus, pachetul necesită investiții corespunzătoare din partea sectorului privat. Dacă va avea succes, acesta va fi un punct de cotitură pe drumul către o economie durabilă.

Planurile ambițioase și potențialul pe care acestea îl oferă ar putea, de asemenea, să determine companiile să acorde o prioritate mai mare sustenabilității și să își perfecționeze strategiile de sustenabilitate. Sondajul major privind exporturile „Allianz Trade Global Survey” a arătat că tema sustenabilității a jucat până acum doar un rol secundar pentru multe companii exportatoare.

Presiunea pentru transformare crește din cauza invaziei rusești – crește sprijinul pentru tranziția energetică

În legătură cu invazia Ucrainei, presiunea asupra Germaniei pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili ruși a crescut semnificativ. Acest lucru sporește urgența ambițiilor ecologice.

„Deși invazia Ucrainei nu a dus la obiective climatice mai ambițioase pe termen lung, a dus la o accelerare semnificativă a obiectivelor de investiții pe termen scurt și mediu în domeniul energiei regenerabile”, spune Markus Zimmer, economist senior ESG la Allianz Trade. „În plus, războiul din Ucraina ar trebui să ducă, de asemenea, la un sprijin mai mare pentru aceste planuri – atât în coaliția de guvernare, cât și în rândul populației germane. Ambele reprezintă un factor de succes crucial în tranziția energetică.” Motivată de renunțarea treptată la combustibilii fosili din Rusia, transformarea sectorului energetic ar trebui să fie realizată încă din 2035. Odată cu clasificarea investițiilor în energiile regenerabile ca fiind de „interes public major”, procedurile de planificare și aprobare vor fi accelerate în mod semnificativ. Aceasta este singura modalitate de a atinge obiectivele de expansiune care au devenit mai ambițioase ca urmare a invaziei Ucrainei, ceea ce ar trebui să conducă la o expansiune semnificativ mai puternică a energiei eoliene terestre (2024-2026) și a energiei fotovoltaice (din 2025).