Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Cea de-a sasea editie a Forumului de Curierat si Servicii Postale a avut loc la mijlocul lunii trecute in Bucuresti si a adus in prim plan provocarile cu care se confrunta principalii jucatori de pe piata de curierat, in termeni de acoperire a costurilor prin eficientizare si inovatie. Cu o cifra de afaceri de peste patru miliarde de lei in 2018, pe fondul unor servicii logistice mai bine dezvoltate, piata locala de curierat continua sa creasca datorita comertului electronic.

Discutiile au pus accent pe cresterea calitatii serviciilor, acolo unde se observa o imbunatatire de la an la an, dupa cum au constatat si reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), dar si pe cresterea eficientizarii prin inovatie, in ciuda barierelor privind lipsa infrastructurii si a presiunii exercitate de noi poveri fiscale. Autoritatea si-a propus sa analizeze piata serviciilor postale prin intermediul evolutiei comertului online si al impactului pe care il are acesta in segmentul de curierat. Prima astfel de actiune s-a concretizat intr-un studiu pe baza datelor colectate in 2017 de la o serie de aproximativ 30 de operatori, care a vizat doua criterii esentiale: calitatea si serviciile de coletarie. „Astfel, veniturile din e-commerce au fost in jur de 620 de milioane de lei, ceea ce reprezinta circa 25% din totalul veniturilor de pe piata serviciilor postale“, a subliniat Florin Dragomir, seful departamentului de Reglementare Tehnica din cadrul ANCOM, cu ocazia evenimentului organizat de Govnet.
In contextul cresterii calitatii, Adrian Mihai, managing partner FAN Courier, a explicat ca numai eficienta poate compensa cresterea de costuri. „Am avut ani in care ne-am confruntat cu cresterea pretului combustibilului, am avut ani in care am avut inflatie, ani in care salariile au crescut, euro fata de leu a crescut, dar eu nu-mi aduc aminte de un an in care toate sa creasca in acelasi timp. Trebuie sa inovam, sa tehnologizam, sa digitalizam, in asa fel incat sa putem sa pastram preturile. Nu stiu cat vom reusi, dar facem eforturi destul de mari.“
Daca din punct de vedere al echipamentelor si al vehiculelor utilizate de curieri exista similitudini cu piata de curierat din vestul Europei, nu acelasi lucru se poate spune despre infrastructura, dupa cum a mai punctat reprezentantul FAN Courier, companie care a realizat si un studiu in privinta transportului pe calea ferata, insa a constatat ca timpii de livrare sunt mai mari.

Scaderea de volume, compensata de servicii noi
Pastrand aceeasi nota, Cristi Petcu, general manager PinkPost, a aratat ca sistematizarea adreselor, in special a celor din mediul rural, continua sa puna piedici in privinta calitatii. „Nu va puteti inchipui cum sunt adresele la tara in Romania. Iar suportul din partea autoritatilor este absolut limitat.“ Pink Post a transportat anul trecut peste 120 de milioane de scrisori si peste 400 de milioane de materiale neadresate (fly-ere). Din acest punct de vedere, presiunea generata de online este invers proportionala, volumele de trimiteri postale fiind in scadere. In plus, volumele au scazut si din cauza masurilor fiscale anuntate de autoritati la finalul anului trecut prin Ordonanta 114, in conditiile in care clientii principali ai PinkPost sunt companiile care trimit facturi, notificari, extrase si asa mai departe. Drept urmare, firma trebuie sa vina cu inovatii si servicii. „Avem o cerere sustinuta de la clientii nostri, pentru livrarea cu confirmare de primire, dar si livrarea cu scanare, un mixt intre posta si curierat. Ne dorim ca pana la finalul anului sa lansam un serviciu de acest gen.“ Nu in ultimul rand, desi restul cheltuielilor au fost mentinute la un nivel oarecum liniar, in ultimii patru ani ponderea salariilor a urcat cu 20 de procente, pana la peste 85%, iar compania a trebuit sa se indrepte catre clienti pentru a recupera o parte din aceste cheltuieli. „Din fericire, o mare parte dintre partenerii nostri a inteles. Exista si contracte pe perioade indelungate, unde este dificil sa schimbi preturile. Incercam sa mentinem un echilibru in zona asta“, a mai spus Cristi Petcu.

Se schimba tipologia curieratului clasic
Lucian Aldescu, expert in industrie si membru in consiliul director al Pegasus SCS, considera ca avem de-a face cu doua tipuri de cereri: una generata de cresterea comertului electronic (cu 14% in 2019 la nivel european) si cealalta provenita din dorinta consumatorului final de a reduce timpul de livrare la doar 24 de ore sau, asa cum se intampla deja in marile orase, la numai o jumatate de ora, cel mult doua ore. Asistam astfel si la o modificare in privinta tipologiei clasice a termenului de curier, fiind dezvoltate o multime de firme care au intrat in lupta pentru livrarea catre clientul final. „Avem retele de lockere (dulapuri securizate), puncte de livrare si de ridicare a coletelor, o batalie acerba in zona de livrare de alimente – Panda, Uber Eats, Glovo. Deci avem cam toate formele posibile pentru livrare, exista oferta, exista solutii, nu ramane decat sa le dezvoltam“, a concluzionat Lucian Aldescu, mentionand ca exista si clienti care platesc deja servicii premium, iar jucatorii mari din e-commerce vor gasi solutiile proprii pentru a raspunde nevoilor fiecarui tip de clienti.
La fel a mentionat si Elena Ionescu Turda, CEO Keba Romania, care considera ca din perspectiva furnizorului exista cerere si oferta, doar ca trebuie educat si clientul. „Odata experimentat un locker, cred ca utilizatorul va folosi aceasta solutie. Diferentierea se va face la pret si la volumul de lockere“, a spus aceasta, aratand ca in Romania livrarile la domiciliu inca ocupa un procent de 60%, insa pe masura ce vor aparea alternative vor scadea, mai ales ca in 2019 piata acestui tip de coletarie „a capatat o oarecare efervescenta“ fata de anii anteriori. In ceea ce priveste dezvoltarea pietei de curierat in functie de modalitatea de livrare finala, primul pas, dupa livrarea la domiciliu, a fost reprezentat de intrarea pe piata a hub-urilor zonale de tipul „pick-up point“, asa numitele puncte de livrare si de colectare, apoi au aparut lockerele, care ofera si serviciul de trimitere de colete sau plicuri, dupa care aceste lockere au intrat in spatiile indoor, cu precadere in galeriile centrelor comerciale si zonele de self-service din oficiile postale. Iar acum, oferta se indreapta catre o noua cerinta a clientului final, apropierea acestor lockere de zona de resedinta sau cea de lucru, respectiv business-parcuri sau cartiere rezidentiale.
In panelul de discutii a fost prezent si Pavel Pencev, CEO-ul companiei bulgare de curierat Econt Express Ltd, cu activitate inclusiv in Romania. Acesta a remarcat ca si piata vecina de curierat intampina aceleasi probleme. „Am observat ca ne confruntam cu aceleasi provocari, costul salariatilor, cel al carburantului etc. Si atunci am inceput sa facem o schimbare in privinta furnizarii serviciilor, in sensul ca le-am simplificat, iar pe multe dintre cele care erau gratuite le vom taxa. Trimiterile simple sau expeditiile normale vor avea acelasi pret, insa celelalte servicii aditionale vor costa mai mult“, a afirmat Pencev.
Pentru a asigura o imbunatatire a calitatii serviciilor, toti specialistii in panelul de discutii organizat de Govnet au prezentat mai multe modalitati de a investi in solutii pentru a raspunde asteptarilor clientilor. In ciuda cresterii de care se bucura comertul electronic, cei prezenti au fost de acord ca exista inca un nivel destul de scazut al increderii clientilor fata de retailerii online, ceea ce impacteaza negativ calitatea serviciilor, motiv pentru care COD (cash on delivery) ramane o optiune majora de livrare, ceea ce complica livrarile de tipul „last mile“.

Platformele online devin „curierul 4.0“
Parte a bataliei privind livrarile finale, asa cum spunea si Lucian Aldescu, piata de curierat este penetrata de noi tipologii de curieri, firme care au inceput la nivel de start-up si care continua sa creasca. Doua dintre acestea sunt platformele online Bringo si Glovo, ce ofera servicii de tip „personal shopper“ (cumparator personal), de la alimente si pana la obiecte vestimentare sau produse farmaceutice. „Platforma exista in 18 orase din Romania, fiind prezenta si in Belgia. In cel de-al doilea semestru dorim sa ne extindem in alte cinci orase si urmarim si o eventuala expansiune internationala. Investim mult in formarea curierilor, asa numitii «livratori», pentru ca livrarea sa fie perfecta, dar si in solutii tehnice“, a declarat Ionut Pricop, Logistic & Organizing Director Bringo Delivery. Compania are doua modele de curieri, circa 50% fiind angajati, restul colaboratori de tipul SRL sau PFA, pe care ii sustine din punct de vedere al asistentei juridice si contabile pentru a deveni antreprenori, inclusiv financiar, acordandu-le un fond ce trebuie folosit la cumparaturile initiale. Din punct de vedere al timpilor, comenzile sunt livrate in 90 de minute, insa exista si intarzieri. Daca in marile orase timpul de livrare este principalul factor de evaluare a succesului aplicatiei, in zonele de provincie se pune accent pe diversitatea produselor si pe faptul ca pretul lor este cel din magazine. „Clientul este multumit de aceste lucruri si nu se uita la costul de livrare, pe care este normal sa il plateasca. Acel cumparator personal se consulta inclusiv cu clientul daca nu gaseste un anumit produs.“
Un business asemanator este si Glovo, o aplicatie care a intrat pe piata romaneasca de un an si este prezenta in patru orase. „Pe langa supermarket, care e partea pe care Bringo o face foarte bine, avem si mancare de la restaurante, si cadouri si curierat, in principiu orice poti comanda si incape, teoretic, in cutia respectiva“, a explicat Victor Racariu, general manager Glovo. Oficialul companiei spune despre acest tip de business ca este activ in „sharing economy“, o industrie in care legislatia nu este inca foarte bine pusa la punct si este greoaie de cele mai multe ori. „Noi investim destul de mult in colaboratorii nostri, pentru ca ei sa isi poata infiinta firme sau sa devina Persoane Fizice Autorizate, insa, pe langa faptul ca este un proces destul de costisitor, nu este nici simplu. In alte parti poti face asta in 15 minute, poate chiar online, pe cand la noi, daca ai toate documentele in regula, dureaza trei zile, iar pentru a face rost de toate aceste documente e nevoie de alt timp“, a afirmat Victor Racariu. Compania are si propriii curieri, dar acestia sunt angajati printr-o terta companie. Atuul Glovo in fata fluctuatiei de personal sunt comenzile pe care le asigura livratorilor, dat fiind faptul ca exista foarte multe categorii in aplicatie. Din punct de vedere al timpilor de livrare, comenzile sunt procesate si livrate in circa 35 de minute.