Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Membrii Parlamentului European, Dennis Radtke de la PPE și Agnes Jongerius de la Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților consideră că majorarea salariului minim adoptat de ultima Adunare Națională din Bulgaria nu este suficientă pentru a îndeplini cerințele directivei europene, fiind necesară o negociere colectivă de cel puțin 80%.

Cei doi deputați sunt co-inițiatori ai directivei privind salariul minim adoptat în octombrie în UE, transmite Novinite. Conform deciziei adoptate de Parlament la 1 februarie, salariul minim pentru Bulgaria va fi de 50% din salariul mediu brut pentru o perioadă de 1 an, care include ultimele două trimestre ale anului precedent și primele două ale anului curent.

„Acesta este doar un pas, implementarea integrală presupune elaborarea unui plan de acțiune a măsurilor care trebuie luate pentru a atinge ținta de 80%. Aceasta este cea mai mare parte a punerii în aplicare a directivei. Altfel, este doar unul și poate cel mai mic pas  care trebuie făcut.”, a comentat Europarlamentarul Radtke.

Directiva privind salariul minim în UE a fost adoptată la începutul lunii octombrie al anului trecut. Acesta nu include cifre specifice, dar, potrivit raportorilor, 80% dintre angajați ar trebui să beneficieze de negocieri colective. Creșterea sa reprezintă baza directivei. De asemenea, europarlamentarul Agnes Jongerius consideră că această creștere în Bulgaria nu este suficientă pentru a asigura o viață decentă pentru cei care muncesc. „Cred că pentru țări, precum Bulgaria este nevoie, în special, ca mai multe persoane să fie acoperite de negocieri colective în speranța că acest lucru va duce la o creștere mai mare a salariilor. De asemenea, formula care leagă salariul minim de salariul mediu poate duce pe primul la un nivel mai ridicat.” Statele membre trebuie să transpună directiva privind salariul minim în legislația națională până la 15 noiembrie 2024.

Potrivit unui nou studiu Deloitte CFO Survey România 2023, efectuat în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie și jumătatea lunii decembrie 2022 în rândul a peste 120 de directori financiari din România, companiile din țara noastră sunt îngrijorate de încetinirea creșterii economice, de creșterea anticipată a șomajului și de inflația ridicată, , însă sunt mai optimiste decât cele din Europa Centrală.

Studiul indică o degradare accentuată a așteptărilor privind creșterea economică, astfel doar 17% dintre participanți consideră că economia va crește cu peste 2,5% în 2023, față de 57%, anul trecut. Pe de altă parte 57% dintre respondenți se așteaptă la o creștere economică de maximum 1,5%, ceea ce denotă mai mult optimism decât media la nivelul Europei Centrale, iar aproximativ 73% se așteaptă la o creștere economică mai mică de 1,5% pentru țara lor în acest an .

Mai mult de jumătate, respectiv 55% observă că deteriorarea condițiilor economice va duce la creșterea șomajului în acest an, față de 33% anul anterior. Totodată, și în acest caz schimbarea este mai puțin dramatică decât cea la nivelul Europei Centrale, unde procentul celor care se așteaptă la un șomaj mai mare este mai mult decât dublu față de anul trecut (de la 33% la 68%), cu perspective deosebit de pesimiste în Polonia, Ungaria și Republica Cehă (peste 85%).

În privința inflației, 63% se așteaptă la creșteri și în 2023, pe fondul perturbărilor de pe lanțurile de aprovizionare care au marcat creșterea prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor și  a condus în cele din urmă la mărirea prețurilor de consum. La  nivel de regiuni, 70% dintre directorii financiari din România și Europa Centrală se așteptau la creșteri, înregistrând procente mai mici față de peste 90% anul trecut. În același timp, așteptările la nivelul României aproape s-au dublat față de anul trecut, de la 5,7% la 11,2% în 2023.

„Studiul din acest an indică mai multe schimbări în percepția directorilor financiari din țară și din regiune, în contextul în care optimismul vizibil în studiul din 2022 a fost erodat de situația geopolitică, ale cărei efecte semnificative s-au resimțit în economiile europene prin noi provocări apărute pe lanțurile de aprovizionare și prin creșterea inflației. Este important de subliniat, însă, că sondajul surprinde așteptările directorilor financiari la sfârșitul anului 2022, când prognozele economice ale FMI și ale Băncii Mondiale au fost mai pesimiste decât acum, și că respondenții din România erau mai optimiști decât colegii lor din Europa Centrală, cel mai probabil pe fondul previziunilor macroeconomice privind regiunea, care indicau faptul că România va rămâne printre țările cu avans economic, în ciuda încetinirii economice regionale.”,

a precizat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Companiile din România se așteaptă la noi creșteri de costuri, în special 94% cu forța de muncă, datorită presiunii pentru creșterea salariilor, în contextul în care angajații se confruntă cu efectele inflației ridicate, cu producția, iar 90% cu livrarea de servicii, cu transportul și 88% fiecare cu finanțarea. Singurele costuri stabile, conform estimărilor directorilor financiari locali, sunt TVA-ul și impozitul pe profit, aspecte care arată percepția unei stabilități fiscale.

55% dintre companiile din România resimt un nivel ridicat de incertitudine, în linie cu tendința din întreaga regiune, ceea ce face ca riscul directorilor financiari să fie scăzut. 86% sunt de părere că acum nu este un moment bun pentru a-și asuma riscuri mai mari din toate sectoarele, cu excepția celor din energie, utilități și minerit și a celor din domeniul bunurilor de consum.

Cel mai mare risc pentru directorii financiari din România, spre deosebire de situația din Europa Centrală, rămâne cu 63% lipsa de angajați calificați, urmat cu 32% de reglementările tot mai numeroase, 31% de reducerea cererii interne, 25% de previziunile privind evoluția economiei, 23% de riscurile geopolitice și 20% de fluctuațiile de curs valutar. La nivel regional, riscurile geopolitice au urcat în topul preocupărilor directorilor financiari ajungând la 45%.

În timp ce majoritatea directorilor financiari din România rămân optimiști, respectiv 69% se așteaptă ca evoluția veniturilor companiilor să crească, peste 40% estimează o scădere a marjelor de profit operațional.

Potrivit studiului, creșterea dobânzilor a redus nevoia companiilor pentru creditarea bancară. Doar 24% dintre respondenții locali consideră în continuare că împrumuturile bancare sunt o opțiune atractivă de finanțare (în scădere de la 42% în 2022), în timp ce 40% cred contrariul, schimbare vizibilă și în întreaga regiune. Sursele interne de finanțare rămân printre preferatele a 54% dintre directori financiari din România.

Primele trei priorități rămân cu 27% reducerea costurilor, cu 23% creșterea organică și cu 11% digitalizarea, urmate de 10% extinderea pe noi piețe. La polul opus, extinderea prin achiziții reprezintă o prioritate pentru doar 1% dintre respondenți. Pe de altă parte, directorii financiari din regiune nu mai consideră reducerea costurilor o prioritate (9%, în scădere de la 20% în 2022), iar acum se concentrează pe creșterea businessului, fie organic (21%), fie prin dezvoltarea pe piețele existente (11%). De asemenea, o prioritate de top rămâne digitalizarea pentru 9% dintre directorii financiari din Europa Centrală.

Răspunsurile locale ale studiului sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 620 de directori financiari din 15 țări – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.