angajați Archives - Pagina 3 din 10

România se confruntă cu un paradox economic: lipsa forței de muncă calificată este în creștere, în timp ce abandonul școlar se menține ridicat, în principal în mediul rural și orașele mici. Cea de-a treia ediție a programului „Pactul pentru Tineri”, organizat de CONAF și susținut de OMV Petrom, propune o soluție pragmatică precum educația vocațională pentru a combate abandonul școlar și pentru a pregăti tineri la adaptarea cerințelor de pe piața muncii.

Conform celor mai recente statistici, peste 100.000 de liceeni au abandonat studiile în ultimii patru ani, ceea ce reprezintă echivalentul populației unui oraș de mărimea Sucevei. Tendința intensifică această problemă a forței de muncă slab calificate și pune presiune asupra sistemului de protecție socială. Fără o intervenție strategică, România riscă să agraveze discrepanțele dintre cererea și oferta de pe piața muncii, limitând astfel creșterea economică. De asemenea, nivelul scăzut de educație influențează direct PIB-ul potențial și capacitatea României de a atrage investiții străine în industrii ce necesită o forță de muncă calificată.

În primele două ediții, inițiativa a demonstrat impactul pozitiv al unei abordări sistematice. Participarea a 4.000 de persoane (profesori, elevi, părinți și factori de decizie) la 12 dezbateri publice județene și a 1.720 de elevi și profesori implicați în 88 de ateliere bazate pe scenarii au ajutat la identificarea cauzelor abandonului școlar și la dezvoltarea de soluții practice pentru a-i readuce pe elevi la școală – au fost puncte de inflexiune pentru un sistem care, altfel, ar fi continuat să piardă generații în vortexul abandonului școlar.

Observarea, cunoașterea și analiza acestui fenomen au dus la elaborarea unui raport care propune un set de soluții concrete pentru 34 de factori de risc diferiți pentru abandonul școlar. Raportul a fost prezentat spre dezbatere Comitetului interministerial, format din reprezentanți ai instituțiilor-cheie direct implicate în această problematică, pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar, înființat ca urmare a Pactului pentru Tineri pentru a identifica soluții legislative.

În cadrul platformei de comunicare “Pactul pentru tineri”, cel mai notabil succes a fost înregistrat de campania „Clasa M. Clasa Mamelor Minore”*, prin care, prin ordin dat de Ministrul Educației, a fost aprobată acordarea de burse mamelor adolescente pentru reintegrarea în sistemul școlar, în valoare de 700 de lei pe lună.

Un alt rezultat concret al Pactului pentru Tineri este lansarea unui site special, axat pe informații esențiale privind abandonul școlar, soluții legislative și resurse pentru tineri, părinți și profesori. O măsură de impact care a început să dea roade este introducerea unei mese calde în anumite școli, ceea ce reprezintă un sprijin real pentru elevii vulnerabili, pentru a-i încuraja să rămână în sistemul de învățământ și pentru a reduce riscul abandonului școlar.

De la vocație la profesie: soluția pentru retenția școlară

Cea de-a treia ediție a programului „Pactul pentru Tineri” – „O carieră reală: de la vocație la profesie” – ridică ștacheta: testele vocaționale, consilierea individuală, atelierele experiențiale și interacțiunea directă cu specialiști din diferite industrii le oferă tinerilor o perspectivă reală asupra oportunităților lor profesionale. Atunci când un elev dintr-un sat mic are ocazia să discute cu un expert în energie regenerabilă, un tehnician automatist sau un inginer mecanic, poate înțelege mai bine meseriile viitorului și își poate descoperi propriul drum.

Industria românească are nevoie de talente bine pregătite, iar Pactul pentru tineret creează legătura necesară între școală și piața muncii.

Elevii de gimnaziu din Gorj, Dolj și Mehedinți – clasele a VII-a și a VIII-a – vor putea urma un traseu clar către învățământul profesional. Un obiectiv fundamental este creșterea numărului de absolvenți ai școlilor profesionale în contextul deficitului semnificativ de specialiști în domeniile tehnic și industrial din România. Această abordare facilitează accesul elevilor din mediul rural și urbanul mic la educație vocațională și contribuie activ la reducerea ratei șomajului pe termen lung prin punerea la dispoziția pieței muncii a unei forțe de muncă calificate și bine pregătite.

„Pactul pentru tineret” este un exemplu de intervenție eficientă în domeniul educației care a avut un impact pe termen lung asupra economiei naționale. Prin implicarea mediului privat, proiectul a reușit să faciliteze o convergență între o educație de calitate și nevoile reale ale pieței muncii.

Succesul acestui demers poate servi drept model pentru politici publice mai ample, menite să reducă disparitățile educaționale și să se gestioneze problema abandonului școlar. Cu o viziune clară și parteneriate puternice, educația vocațională poate fi un factor determinant în dezvoltarea economică sustenabilă a României. În plus, corelarea politicilor educaționale cu cerințele pieței muncii ar aduce schimbări structurale semnificative, reducând decalajul dintre competențele absolvenților și nevoile angajatorilor.

Un studiu recent realizat de compania globală de consultanță Horváth arată că, în ciuda numeroaselor provocări economice, majoritatea directorilor financiari din Europa (65%) sunt de părere că situația companiilor lor se va îmbunătăți (33%) sau se va menține la actualul nivel pozitiv (32%).

Ediția din acest an a „Horváth CFO Study” (realizată în 2024, cu proiecții pentru 2025) și intitulată „Embark on the Journey into Next-Gen Performance Management” („Începeți Călătoria către Managementul Performanței de Nouă Generație”) a identificat care sunt principalele priorități strategice ale managerilor financiari, cunoscuți drept Chief Financial Officers (CFOs).

Pe primul loc s-a situat armonizarea, standardizarea și optimizarea proceselor financiare, fiind semnificativă pentru 88% dintre executivii cu responsabilități în domeniul financiar. Dezvoltarea angajaților și dobândirea de competențe noi, moderne, adaptate viitorului au fost alese ca priorități pentru 85% dintre aceștia. Progresarea în integrarea globală a datelor și dezvoltarea de platforme integrate de date – 78%.

În acest an, managerii financiari vor fi preocupați de valorificarea potențialelor de eficiență prin reducerea costurilor la nivelul întregii companii, precum și în aria de responsabilitate a Directorului Financiar (CFO) – 78%, urmată de consolidarea capabilităților predictive în procesele de Planificare, Prognoză și Raportare – 71%. De asemenea, 70% dintre executivi vor pune accent pe accelerarea semnificativă a investițiilor în digitalizare, în toate domeniile de activitate ale companiei, iar 66% pe integrarea temelor de sustenabilitate în Managementul Performanței.

Potrivit „Horváth CFO Study 2025”, o direcție cheie a liderilor financiari în 2025 și în anii următori va fi trecerea de la inițiativele clasice de reducere a costurilor către adoptarea Inteligenței Artificiale Generative (GenAI) și dezvoltarea platformelor integrate de analiză.

GenAI este considerată un catalizator cheie în transformarea paradigmei financiare. 78% dintre CFO estimează că noile tehnologii vor crea activități și roluri complet noi în departamentele financiare, transformând rolul de Controller tradițional într-un Business Partner mult mai strategic. Totuși, 80% dintre lideri nu cred că tehnologia va înlocui complet rolul de Controller, ci va facilita o colaborare mai strânsă între om-tehnologie.

77% dintre executivii financiari sunt de acord că utilizarea GenAI în planificare și prognoză este esențială pentru simplificarea proceselor, reducerea complexității și crearea de scenarii predictive mai precise. De asemenea, GenAI este văzută ca o soluție pentru reducerea efortului manual în raportare, oferind recomandări și analize rapide bazate pe date într-un timp record. 79% dintre CFO pun un accent deosebit pe utilizarea noilor instrumente de Business Intelligence (BI) și pe reducerea volumului de rapoarte centralizate.

Cu toate acestea, doar 26% dintre organizații raportează folosirea automatizărilor în activitățile de prognoză și analiză, iar doar 5% au implementat complet soluții bazate pe GenAI. Acest lucru indică un decalaj semnificativ între obiectivele ambițioase și realitatea implementării acestor tehnologii.

„Transformarea digitală și automatizarea sunt esențiale pentru următorul nivel de excelență financiară. În pofida optimismului general, capacitățile actuale nu reușesc să răspundă cerințelor tot mai complexe, ceea ce creează un deficit de eficiență și predictibilitate. În viitor, succesul unui CFO va depinde de capacitatea de a combina leadership-ul strategic cu utilizarea avansată a tehnologiei. GenAI nu este doar un instrument tehnologic, ci un element esențial pentru eficiență, inovare și decizii mai bune. Este timpul să transformăm aceste oportunități în realitate operațională.”, sintetizează concluziile „Horváth CFO-Study 2025” Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Pentru realizarea acestui studiu, echipa Horváth a discutat cu peste 150 de responsabili financiari din top managementul unor companii din 15 țări (12 state membre ale Uniunii Europene, plus SUA, UK și Elveția), dintre care peste 86% generează venituri mai mari de 100 de milioane de euro pe an, iar 75% au peste 500 de angajați.