Una dintre problemele actualului sistem de transport regulat, efectuat pe baza de licente de traseu, este aceea ca doar o parte dintre operatori se supun constrangerilor ce rezulta din reglementare, in timp ce restul isi desfasoara activitatea nestingherit. Pirateria, asa cum mai este numit fenomenul, imbraca in prezent mai multe forme: pe de o parte sunt proprietarii de autoturisme, care au dezvoltat traditionalul „Ia-ma, nene!“ intr-o afacere infloritoare si nefiscalizata, iar pe de alta parte sunt firmele de transport care efectueaza curse ocazionale dupa un program regulat, dar nu sunt constranse de grafice de circulatie, au mai mare mobilitate decat operatorii licentiati si, implicit, si profit. Politia Rutiera si ISCTR sunt limitate in stoparea acestui „sport“ national si toate sperantele se indreapta catre legislativ, pentru modificarea legii 38.
Reglementarile in vigoare cu privire la piraterie lasa loc la interpretari si, daca nu se identifica suficiente elemente din care sa reiasa ca se efectueaza transport de persoane prin curse regulate fara licenta de traseu, atunci nu se pot aplica masurile de sanctionare corespunzatoare, a declarat Alina Luminita Catan, inspector de stat sef in cadrul Inspectoratului de Stat pentru Control in Transportul Rutier (ISCTR).
Cu toate acestea, ISCTR a efectuat mai multe controale tematice, atat in zona aeroportului Otopeni, cat si la nivel national. In plus, la MT s-au organizat grupuri de lucru care sa rezolve problema pirateriei, la care au participat reprezentanti ai Ministerului, ARR, ISCTR, dar si ai asociatiilor patronale. Insa pana acum nu au fost gasite solutii care sa fie agreate de toate partile pentru modificarile legislative in vigoare.
Una peste alta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii ani, a recunoscut si comisarul sef George Grigore, director general al Directiei Rutiere din cadrul Politiei Romane. „Incercam sa ne implicam pe toate fronturile si chiar suntem in derularea unei actiuni de mare amploare, care vizeaza in special autovehiculele de 8+1 locuri utilizate la transport international. Dorim sa trecem de etapa sanctiunii contraventionale si sa intram mai mult in penal, in special pentru infractiunea de evaziune fiscala. Nu am lasat in urma nici problema curselor speciale, insa activitatea este destul de complicata. Am obtinut si rezultate foarte bune, un exemplu fiind judetul Tulcea, unde seful Politiei s-a implicat direct. Este incurajator faptul ca, desi multe actiuni ale politiei au fost atacate in justitie, am avut in majoritatea cazurilor castig de cauza inca de la prima instanta. Din pacate, aceste actiuni sunt greu de documentat si necesita mult efort.“
Problemele incep de la legislatie
Marius Lungan, seful biroului reglementari si legislatie sociala din cadrul ISCTR, este de parere ca ar trebui modificata legislatia, astfel incat si calatorii de la aeroport sa aiba alternative de transport, in conditiile in care putine curse regulate au statie la aeroport. „La nivel national, diferentierea intre cursele regulate si cele ocazionale se poate face numai in functie de definitiile prevazute prin lege. Pentru propunerile de modificare a legislatiei am incercat sa ne inspiram si din regulamentul 1073, care face referire doar la transportul international de calatori, insa nici acolo nu sunt prea multe informatii si, mai mult, se stipuleaza ca transportul ocazional poate fi facut cu o oarecare frecventa. Foarte important insa, acesta din urma nu poate fi paralel cu o cursa regulata, dar in actualul program de transport nu exista curse care sa aiba plecare din aeroport, astfel incat sa «arunce» ocazionalele in afara sferei legale.“
Florin Crisan, administrator Alis Holidays, atrage atentia asupra faptului ca in cazul transferurilor la aeroport nu exista in prezent un serviciu similar reglementat, iar aceste curse au luat nastere ca urmare a cererii pietei. „A te opune transferurilor la aeroport este la fel cu a te opune dezvoltarii postei electronice in favoarea celei conventionale.“
Acest lucru este perfect valabil in conditiile unei piete libere, dar nu este corecta exploatarea unui vid legislativ, este de parere Gheorghe Ghitulescu, administratorul Comanto 94, care este mai mult decat dispus sa se extinda si pe acest segment, in conditiile in care modul de organizare a pietei o permite. „Daca efectuez o cursa la alta ora decat o prevede graficul de circulatie, atunci mie imi ia licenta, pentru ca sunt mult mai vulnerabil decat un transportator care nu are restrictii si care efectueaza curse doar atunci cand are solicitari.“
Se impune modificarea urgenta a legii taximetriei
Pompei Cocean, administratorul Milutu SRL, este piratat de 15 masini care circula pe traseele pentru care compania are eliberate licente de traseu. Unele puncte improvizate de imbarcare a pasagerilor de catre „pirati“ sunt chiar in vazul politistilor care dirijeaza traficul rutier.
Solutia pentru rezolvarea in mare parte a problemei pirateriei este modificarea de urgenta a legii 38, a subliniat comisarul sef Grigore, astfel incat sa nu mai fie necesara demonstrarea caracterului de repetativitate a faptelor.
„Forma actuala a legii 38 avantajeaza firmele de taximetrie si acesta a fost motivul pentru care de la inceput i-au fost date nuantele acestea“, a punctat Gheorghe Neagra, proprietarul Neagtovo. „Pana se va reusi modificarea actului normativ, ar fi foarte bine ca, in momentul in care se constata ca un vehicul este folosit la transport ilegal de calatori, persoanele respective sa fie legitimate si apoi citate in instanta. Impactul psihologic ar fi mare si, la fel, sansele de a castiga procesele.“
O alta varianta este de a organiza actiuni de flagrant, cu oameni care sa mearga intentionat cu piratii, sa le dea bani si apoi sa dea marturie. S-au mai facut asemenea actiuni, insa este nevoie si de cooperarea operatorilor de transport, a recunoscut directorul Directiei Rutiere.
Nu este de mirare ca piata se confrunta cu o criza acuta de soferi profesionisti in conditiile in care, potrivit informatiilor oferite de ARR, numarul soferilor certificati este in scadere – si oricum nu lucreaza toti in Romania
In 2015 au fost eliberate 48.399 de certificate de pregatire profesionala continua (CPC) pentru conducatori auto din domeniul transporturilor rutiere de marfuri. Pentru 2016 a fost inregistrata o crestere de 2,8%, fiind obtinute 49.793 de CPC, iar pentru 2017 a fost raportata o scadere de 5,51% fata de anul precedent (47.051).
Din situatia prezentata de Adriana Rotaru, reprezentantul Autoritatii Rutiere Romane, la Expo Tranzit, reiese ca numarul soferilor care fac pregatire profesionala initiala (CPI – Certificat de Pregatire Profesionala Initiala), cunoscuta si sub denumirea de atestat profesional, a inregistrat scaderi treptate din 2015, ceea ce explica si criza de soferi. CPI este obligatoriu pentru soferii care incep sa profeseze.
In 2015 au obtinut CPI 20.260 de soferi. Pentru 2016 a fost raportata o scadere de 2,72% (19.709) comparativ cu anul precedent. Scaderea inregistrata anul trecut, raportata la volumul de CPI emise in 2016, a fost de 9,25% (17.886).
Nici pentru transporturile specializate situatia nu este mai buna. In 2017 au fost eliberate 18.889 de certificate ADR, cu 30% mai putine fata de 2016 (26.873). Iar diferenta dintre 2016 si 2015 (31.340) a fost de 14,25%.
In ceea ce priveste numarul certificatelor pentru conducatorii auto din domeniul transporturilor agabaritice, situatia este dramatica. In 2017 au fost eliberate de trei ori mai putine certificate fata de 2015 (16.733), fiind puse pe piata doar 4.822 de certificate.
„Tot la transportul rutier de marfuri se observa ca si persoanele care coordoneaza sau care concura la siguranta transporturilor rutiere sunt numeric in scadere“, a atras atentia Adriana Rotaru. Anul trecut au fost certificati 3.949 de manageri de transport, mai putini cu 24,67% fata de 2016 (5.242) si cu 62,87% fata de 2015 (10.637). In scadere este si numarul certificatelor oferite consilierilor de siguranta, cu doar 538 de unitati eliberate anul trecut, fata de 906 in 2016 si 968 in 2015.
Datele valabile pentru ultimii doi ani indica o crestere a numarului de operatori de transport licentiati si o crestere a parcului auto. Numarul operatorilor de transport de marfuri a crescut cu 13,52%, de la 30.300 in 2016 la 34.396 in 2017.
Anul trecut au fost licentiate 139.677 de vehicule, cu 4,63% mai multe fata de cele 133.497 din 2016. „Practic, pe piata exista circa 287.000 de conducatori auto certificati, din care 165.000 sunt angajati. Cu siguranta, nu lucreaza in Romania toti conducatorii auto certificati“, a mai subliniat Adriana Rotaru.
Si promovabilitatea a scazut de la an la an
Inca de la finalul lui noiembrie 2017, pe site-ul ARR este disponibila o aplicatie online pe care conducatorii auto o pot utiliza 24/24 daca doresc sa exerseze chestionare in vederea obtinerii certificatelor. „Intrebarile sunt aceleasi care se deruleaza la examenele organizate de institutie. Site-ul este structurat pe tipuri de certificate si de pregatire a conducatorilor auto. De asemenea, sunt prezentate conditiile de certificare. Este o simulare a unui examen“, a mai spus Adriana Rotaru.
Procentul de promovabilitate a conducatorilor auto, atat profesionisti, cat si incepatori, a scazut de la an la an. Astfel, daca in 2015 rata de promovabilitate pentru obtinerea CPC era aproape de perfectiune – 94,95% – aceasta a scazut la 87,26% in 2016 si la 83,67% in 2017. In ceea ce priveste pregatirea initiala, situatia este mai delicata. Astfel, in 2015, doar 77,17% dintre cei care au dorit sa devina conducatori auto profesionisti au trecut examenul, procentul de promovabilitate scazand in fiecare an si ajungand la 66,35% in 2016 si la 59,30% anul trecut.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit