Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În contextul actual al mediului de afaceri, companiile românești se confruntă simultan cu necesitatea de a consolida auditul intern și cu presiunea tot mai mare de a demonstra performanțe concrete legate de mediu, social și guvernanță (ESG). Deși unele organizații văd auditul intern doar ca pe o cerință de conformitate, acesta este de fapt un instrument strategic pentru guvernanță, transparență și dezvoltare sustenabilă.

TPA România, compania de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică, subliniază că extinderea auditului intern către zona ESG crește semnificativ valoarea pe care o aduce organizației.

Conform Legii nr. 162/2017, societățile care au obligația auditului statutar trebuie să implementeze și funcția de audit intern, iar nerespectarea acestei cerințe poate fi sancționată cu amenzi de până la 100.000 lei. În contextul controalelor inițiate de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), verificarea existenței și organizarea auditului intern nu ar trebui tratată superficial. Simultan, cerințele europene ale Directivei privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD) și Standardelor europene de raportare a sustenabilității (ESRS) impun companiilor un nivel ridicat de control intern, trasabilitate și acuratețe a datelor pentru raportarea de sustenabilitate, ceea ce accentuează nevoia unei funcții de audit intern.

„Aici apare adevărata oportunitate de a «prinde doi iepuri dintr-o lovitură»: printr-o singură investiție – funcția de audit intern –, organizația își poate îndeplini obligațiile legale și, în același timp, poate demonstra că tratează cu seriozitate aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. Astfel, auditul intern nu mai este doar o cerință administrativă, ci devine o punte între conformitate și strategie, consolidând încrederea investitorilor, a clienților și a partenerilor. În multe companii, auditul intern este încă perceput drept o cerință de conformitate. Totuși, auditul intern axat pe ESG schimbă această perspectivă, transformând o obligație într-un instrument strategic de creștere și diferențiere.”, a explicat Claudia Bratu, Partener de Audit, Advisory și Lider al Serviciilor ESG al TPA România.

Auditul intern axat pe ESG depășește auditul tradițional, evaluând nu doar procesele financiare, ci și gestionarea riscurilor de mediu, diversitatea, etica, sănătatea și siguranța, precum și calitatea datelor raportate. Acesta oferă o imagine completă asupra integrării sustenabilității în business și sprijină o guvernanță mai bună, devenind un diferențiator pe piață.

„Deși nu există o obligație legală explicită privind un audit intern dedicat ESG, societățile care raportează conform CSRD sau care doresc să atragă investitori și finanțări verzi descoperă că integrarea componentelor ESG în activitatea de audit intern devine un avantaj competitiv semnificativ.”, a completat Claudia Bratu.

Auditul ESG oferă o imagine realistă asupra modului în care o organizație gestionează sustenabilitatea și alinierea la cerințele pieței. Totodată, ajută la identificarea dublei materialități, evidențiind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță semnificative pentru impactul asupra comunității și performanței financiare, concentrând astfel eforturile acolo unde contează cel mai mult.

„Totodată, poate cel mai important rezultat al unui audit intern ESG bine structurat este faptul că determină organizația să își revizuiască și să își formalizeze strategia, integrând în mod coerent obiectivele de sustenabilitate în planul de afaceri. Rezultatul: priorități mai clare, decizii mai bine aliniate și o direcție strategică solidă, recunoscută de investitori și parteneri. Într-o piață în care transparența și responsabilitatea devin criterii de selecție, un audit intern axat pe ESG, bine implementat, poate deveni un avantaj competitiv real.”, a subliniat Claudia Bratu.

Ce costuri presupune un audit intern axat pe ESG și ce beneficii aduce

Auditul intern ESG poate fi mai costisitor decât auditul tradițional, din cauza complexității, necesității procesului și a nevoii de competențe specializate și investiții în sisteme IT, aplicații dedicate pentru colectarea, gestionarea și raportarea datelor ESG. O soluție frecventă este externalizarea funcției de audit intern sau colaborarea cu consultanți specializați, care oferă expertiză multidisciplinară și servicii integrate la costuri mai accesibile.

„Chiar dacă presupune o investiție, beneficiile unui audit intern cu accent pe ESG, bine realizat, depășesc cu mult costurile. Pe termen scurt, acesta îmbunătățește calitatea și acuratețea datelor, reduce riscurile de neconformare și pregătește societatea pentru auditul extern, mai precis pentru asigurarea limitată impusă de CSRD. Pe termen mediu și lung, auditul ESG facilitează accesul la finanțări verzi, atrage investitori responsabili, contribuie la optimizarea costurilor operaționale și consolidează reputația companiei. În loc să fie perceput ca o cheltuială suplimentară, auditul ESG reprezintă o investiție strategică în transparență, eficiență și competitivitate durabilă.”, a evidențiat Claudia Bratu.

Pregătirea pentru auditul intern axat pe ESG reprezintă o provocare pentru multe companii românești, care se confruntă cu neclarități legislative privind CSRD, ESRS, Omnibus, Taxonomie, EUDR și alte reglementări europene, dar și cu dificultăți în colectarea și validarea datelor ESG, adesea gestionate în formate neuniforme, fără coerență și trasabilitate adecvată.

„În practică, multe companii continuă să abordeze ESG mai degrabă ca pe un proiect de raportare decât ca pe un proces de business integrat, ceea ce duce la lipsa controalelor și procedurilor specifice în zone-cheie precum achiziții, resurse umane sau investiții. O provocare suplimentară o reprezintă deficitul de auditori interni cu expertiză ESG, piața locală având un număr limitat de specialiști capabili să abordeze temele de sustenabilitate într-o manieră multidisciplinară, care să combine expertiza financiară, tehnică și de conformitate.”, a completat specialistul TPA România.

Multe companii din România riscă amenzi și alte sancțiuni ca urmare a nerespectării legislației privind activitatea de audit intern a organizațiilor, cerință obligatorie începând cu exercițiul financiar 2018, conform consultanților TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică.

Cu toate că legislația impune implementarea acestei funcții pentru entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse auditului statutar, multe organizații rămân neconforme, riscând astfel amenzi cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei.

„Auditul intern este un «control de sănătate» al unei organizații. Auditorii interni verificâ dacă totul funcționează corect, identifică riscuri și propun soluții pentru îmbunătățiri, astfel încât compania să fie mai sigură și mai eficientă. Cu toate acestea o parte din companii nu se conformează. Unele dintre acestea datorită lipsei de informare, nu cunosc în totalitate obli-gațiile legale. Un alt aspect este cel referitor la costuri, multe firme percep auditul intern ca fiind o cheltuială deși este o investiție. Alt factor este lipsa specialiștilor sau a unei structuri dedicate.”, a menționat Sorana Cernea, Managing  Partner – TPA Romania.

Conform legislației în vigoare, societățile comerciale, indiferent de domeniul în care activează, sunt obligate să implementeze funcții de audit intern dacă, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: active totale în valoare de 16 milioane de lei, cifră de afaceri netă în valoare de 32 milioane de lei și un număr mediu de 50 de salariați. În plus, entitățile juridice de interes public, cum ar fi instituțiile de credit, societățile de asigurări și societățile ale căror valori mobiliare sunt admise să fie tranzacționate pe o piață reglementată, li se impune organizarea acestei activități de audit intern, indiferent dacă îndeplinesc sau nu criteriile de mai sus. În caz de neconformitate, societatea poate fi sancționată cu amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Controalele pentru urmărirea punerii în aplicare a acestor cerințe legislative pot fi inițiate de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), o divizie aflată în subordinea Ministerului de Finanțe, care solicită auditorilor financiari să detalieze în rapoartele lor anuale, începând cu 2024, acele societăți care nu au implementat încă o funcție obligatorie de audit intern.

„Până în momentul de față, amenzile aplicate de ASPAAS au avut un impact limitat. În sectoarele reglementate – bănci sau asigurări, de exemplu – amenzile au dus la creșterea conformării, dar, în alte sectoare, multe firme preferă să își asume riscul sancțiunilor decât să implementeze auditul intern. Asta probabil pentru că există percepția că auditul intern «caută greșeli», deși acesta caută soluții de îmbunătățire și emite recomandări de optimizare a proceselor companiei. Un audit intern bine structurat protejează firma pe termen lung, iar lipsa lui poate duce la fraude, pierderi financiare, sancțiuni și probleme legale.”, a precizat Laura Colceriu, Manager Audit Intern, TPA Romania.

În practică, consultanții TPA România au identificat anumite neconformități în companiile mici și mijlocii, așa cum lipsa unei structuri de audit intern, independența insuficientă a auditorilor interni, plan de audit superficial sau inexistent și nerespectarea standardelor profesionale. Principalele provocări întâmpinate de companii în implementarea funcției de audit intern au fost recrutarea și păstrarea auditorilor interni calificați, integrarea funcției de audit intern în cultura organizațională, costurile și rezistența managementului și angajaților la schimbare.

„Există percepția greșită că auditul «pedepsește», deși în fapt auditul intern sprijină compania. Angajații și managerii pot percepe auditul ca pe un control extern, nu ca pe un sprijin și de aceea ezită să aloce buget pentru această activitate. Neconformarea costă întotdeauna mai mult decât conformarea.”, a explicat Sorana Cernea.

Ce măsuri ar trebui să ia întreprinderile pentru a institui în mod corect funcția de audit intern și a evita sancțiunile? În primul rând, trebuie analizată necesitatea auditului intern. Este compania obligată să facă acest lucru prin lege? Dacă nu este obligată prin lege, ar trebui să se întrebe dacă și în ce măsură auditul intern este necesar pentru a evalua managementului riscurilor. Apoi, ar trebui analizat dacă este mai bine să se angajeze un auditor intern sau să se externalizeze această funcție către o firmă profesională. Ar trebui apoi definite obiectivele auditului intern, și ulterior să fie elaborat un plan multianual de audit, care să includă revizuirea și verificarea periodică a proceselor-cheie și, nu în ultimul rând, ar trebui asigurată independența auditorilor, deoarece auditorii interni care raportează direct managementului pot fi influențați la un moment dat.

„Auditul intern ajută companiile să identifice și să reducă riscurile (fraudă, erori, procese ineficiente), optimizând costurile și eliminând pierderile financiare. Totodată, este un factor suport care contribuie la îmbunătățirea eficienței proceselor prin identificarea zonelor de optimizare. De asemenea, prin această structură se asigură conformarea cu reglementările legale și fiscale și se pot evita anumite sancțiuni. În plus, prin furnizarea unor informații și rapoarte obiective și bine documentate, auditul intern contribuie la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor strategice, protejarea reputației firmei prin prevenirea litigiilor și, nu în ultimul rând, la creșterea încrederii investitorilor și a partenerilor.”, a adăugat Sorana Cernea.