Autostrada A7 Archives - Pagina 4 din 4

Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani – Siret a fost inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ca proiect major, alături de un sector din autostrada A8 Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni şi unul din autostrada A3 Bucureşti – Borş, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

„În PNRR am inclus ca proiecte majore autostrada A7. O să citez dimensiunile din memorie: sunt 320 de km pe A7. E vorba de capetele autostrăzii A8, sectorul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, cred că sunt 30 cu 20, în jur de 50 de km, unul lângă Târgu Mureş şi unul lângă Târgu Neamţ. E vorba de autostrada A3, între Cluj şi Zalău, ca să nu dau nişte nume de localităţi care nu spun aşa de mult. Şi acolo cred că sunt 70 de km. Dar v-am zis: mă faceţi să fac un exerciţiu de memorie. Şi mai e vorba de Lugoj – Deva, acolo unde se fac acele tuneluri pentru urşi. Nu sunt pentru urşi, sunt pentru maşini, doar mamiferele pot migra pe deasupra, nefiind afectat terenul. Singura secţiune lipsă între Sibiu şi Nădlac, acolo sunt 9 km, dar este o lucrare amplă, scumpă. Sunt două tuneluri în lungime combinată de aproximativ doi kilometri. Deci, acestea sunt proiectele majore pe care le-am solicitat pentru finanţare din PNRR“, a afirmat ministrul Cătălin Drulă drept răspuns la o întrebare legată de PNRR.

Potrivit acestuia, în funcţie de evoluţia din anii următori, toate aceste programe de finanţare se mai ajustează şi se pot adăuga alte proiecte. Întrebat cum va reuşi România să finalizez aceste proiecte de autostrăzi până în 2026, în condiţiile în care lucrările sunt afectate de contestaţii, ministrul a menţionat că “stăm mai bine ca niciodată“.

„Avem un record pe parte de investiţii pe primele patru luni ale anului. Suntem undeva în creştere de 14% faţă de anul trecut şi ca să aveţi un termen de comparaţie faţă de un an anterior, 2019 sau 2018, este mult mai mult decât dublul sumei care fusese atunci consumată pe primele 4 luni. Pe întregul an sperăm să avem recordul absolut de investiţii în autostrăzi şi căi ferate de după Revoluţie. Aşa am bugetat. Proiectele merg bine şi suntem în grafic, deocamdată. Acum, dacă vreţi, e important şi ca industria să ţină pasul, deoarece contractorii care lucrează îşi cresc capacităţi în fiecare an, investesc în utilaje şi, din această perspectivă, această finanţare din PNRR este extraordinară, pentru că vine să completeze ce puteam lua deja din fonduri europene, de pe programele normale, de pe programele operaţionale“, a mai explicat Cătălin Drulă.

El a fost întrebat dacă va merge la Bruxelles cu o propunere în PNRR de 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi şi 4,5 miliarde de euro pentru sectorul feroviar şi metrou. Cătălin Drulă a menţionat că sunt încă discuţii, mici ajustări care se fac la program, iar suma alocată transporturilor este de aproximativ 8,5 miliarde de euro.

„Programul nu este depus încă. Aceste consultări şi discuții au un caracter informal. Deci, ar fi incorect în acest moment din parte mea să spun: ‘Gata, e totul rezolvat’. Dar semnalele sunt bune şi sper ca după depunere să avem o veste foarte bună pentru România, pentru că infrastructura determină multe“, a arătat acesta.

„Bucovina vrea autostrăzi“! Acesta a fost mesajul Asociației Transportatorilor de Mărfuri Bucovina (ATMB), care s-a alăturat sâmbătă, 10 aprilie, cu numai puțin de 91 de camioane, protestului inițiat de alte asociații ce doresc dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei.

Coloana impresionantă de capete tractor a plecat din Suceava și a traversat orașul Fălticeni pe drumul european E85, cu punct final intrarea în județul Iași, comuna Cristești, locul de intersecție al celor două autostrăzi – A7 și A8 – ce fac parte din așa numita Autostradă a Unirii – Târgu Mureș – Iași – Ungheni.

Potrivit președintelui ATM Bucovina, Alin Crețu, participarea transportatorilor suceveni a fost organizată cu doar 24 de ore înainte și este un semnal de alarmă pentru guvernanți, de orice culoare politică, pentru a oferi acces acestei regiuni istorice la infrastructura de care are nevoie prin construirea autostrăzilor. „Mă bucur că am putut participa la acest protest și le mulțumesc colegilor mei din asociație pentru mobilizarea rapidă. Este o manifestație apolitică, ce are ca scop dezvoltarea infrastructurii rutiere în Moldova. Avem doi ani de când nu am mai organizat niciun protest. Acțiunea de astăzi (n.r. – sâmbătă) a fost doar un antrenament, un semnal care arată că suntem pregătiți și, la nevoie, vom ajunge la București“, a declarat Alin Crețu pentru revista Tranzit.

Pe cele 91 camioane au fost montate bannere cu „Bucovina vrea autostrăzi”, iar pe drum coloana de vehicule a fost încurajată prin claxoane, care au răsunat pe tot traseul către Iași, inclusiv de autoturisme aflate în trafic. De menționat și faptul că în ciuda numărului mare de oameni, șoferii camioanelor au păstrat normele de distanțare socială, organizatorii fiind felicitați în acest sens de către reprezentanții Jandarmeriei și Poliției Rutiere. „Fiecare șofer a stat în camion, dacă au coborât au fost grupuri de maxim doi sau trei șoferi, toți cu măști“, a mai spus Alin Crețu.

Inițial, câțiva membrii ai ATM Bucovina au propus ca manifestația pentru lipsa autostrăzilor să aducă în prim plan și o problemă cu care se confruntă sectorul, respectiv folosirea de banere cu sloganul ,,Stop Abuzuri ANAF pe diurna șoferilor“, însă organizatorii mitingului au considerat că s-ar devia astfel de la idea protestului inițial. Potrivit președintelui ATMB, între sectorul transporturilor și miniștrii Transporturilor și Finanțelor există un dialog la momentul de față și promisiuni de suspendare a controalelor până la clarificarea situației. „Dacă lucrurile vor merge în direcția discuțiilor nu vom protesta, însă dacă nu se întâmplă așa cum ni s-a promis, cu siguranță va urma un protest de amploare“, a explicat Alin Crețu.

Cu doar două zile înainte de protestul din Moldova, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat contractul pentru proiectarea tronsonului Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni de pe A8, ceea ce înseamnă că toată Autostrada „Unirii” este în procedura de realizare a documentației tehnice (Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic). În prezent legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe traseele DN 15B – DN 15 şi DN 15 – DN 12C – DN 13B care fac faţă cu greu fluxului sporit de trafic. În acest context, Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni devine o alternativă atractivă pentru traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între Coridoarele de Transport Pan-european nr. IV şi IX. Autostrada A7 pe ruta Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani ar urma să aibă o lungime de aproape 330 km şi are menirea să preia traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din Moldova şi care în prezent se desfaşoară pe DN2, un drum naţional cu câte o bandă pe sens.