La jumatatea lui iulie, la Bucuresti a avut loc conferinta "Logistica – servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor", prilej cu care organizatorii evenimentului – Business Magazin si KLG Europe Logistics – au incercat sa identifice principalele perspective de dezvoltare din domeniu, precum si regiunile de maxim interes pentru investitori. Insa lipsa infrastructurii, a facilitatilor fiscale si a angajatilor specializati a dus, pe de o parte, la un numar redus de investitii in proiectele logistice, iar pe de alta, la o majorare cu 10-15% a preturilor finale ale produselor comercializate in Romania.
Unul dintre punctele de dezbatere a fost reprezentat de starea actuala a portului Constanta, care are potentialul de a ajunge "poarta estica a Europei", in conditiile in care porturile europene din tarile dezvoltate sunt deja sufocate de volumele mari de marfuri. Insa infrastructura trebuie sustinuta si dezvoltata. "Au existat asociatii de profil care au obtinut finantare de la guvernul olandez pentru a sustine colaborarea dintre portul Rotterdam si Constanta, cu un master-plan global de transport si propuneri clare privind fiscalitatea, infrastructura, transportul intermodal sau pe calea ferata, insa punerea in practica dureaza", a punctat Dragos Geletu, director general KLG Europe Logistics.
Printr-o analiza comparativa, in portul Rotterdam se fac investitii de 400 de milioane de euro pe an, in vreme ce in Romania se investesc numai cateva zeci de milioane. Astfel, "olandezii obtin o cifra de afaceri de 500 de milioane de euro pe an, iar la Constanta nu stim daca se ajunge la 100 de milioane de euro pe an", a mai spus Geletu, completand: "oricum, circa 45% din exporturile olandezilor sunt reexporturi, respectiv produse cu valoare adaugata, ca asamblarile. Si, pentru ca pe partea de componente, de asamblare, localizarea trebuie sa fie langa unitatile de productie, Romania are mari oportunitati, cu o piata captiva in toata Europa Centrala si de Est, ba chiar pana in Rusia si tarile nordice."
Porturile, puncte cheie ignorate de executiv
Desi Comisia Europeana a alocat fonduri considerabile pentru dezvoltarea Dunarii navigabile, iar proiectul Dunare-Bucuresti se afla in plina desfasurare, lucrurile inca se misca incet. "Exista tari din zona caspica ce vor sa construiasca o autostrada in jurul Marii Negre, cu bani proprii, ceea ce ne-ar avantaja. Astfel, Constanta ar putea fi un debuseu extraordinar, care ar capta si zona Moldovei", a punctat Ion Lixandru, vicepresedinte UNTRR.
Insa, pe langa dezvoltarea portului Constanta, nu ar trebui neglijate nici porturile Galati si Braila. "In urma cu 200 de ani, Braila era un port adevarat, foarte important in Europa in ceea ce priveste transportul de cereale." De asemenea, reprezentantul UNTRR este de parere ca Romania a pierdut o batalie mare prin dezvoltarea portului de la Calafat, care va duce traficul rutier catre Sofia, in loc sa fie intarita zona Giurgiu, iar traficul sa fie adus in zona Bucurestiului,…..
Luna trecuta, in toiul manifestatiilor de protest din Capitala si pe principiul „infrastructura nu are vacanta“, premierul si ministrul transporturilor au fost sa verifice stadiul lucrarilor de la Autostrada Bucuresti-Ploiesti.
Reamintim ca este vorba de un contract incheiat in 2007, a carui finalizare s-a tot amanat pana cand constructorii au fost amenintati cu rezilierea, dupa care s-a negociat terminarea proiectului in decembrie 2011, dar termenul a fost amanat si atunci, pentru aprilie 2012 – cel tarziu mai. Si nu este vorba decat de 62 km.
Emil Boc i-a amenintat pe constructori – Euroconstruct Trading 98 si Pa&Co International – cu penalitati daca nu respecta graficul lucrarilor, iar Anca Boagiu s-a plans de lipsa de cooperare a autoritatilor publice sau locale si a companiei Electrica, a declarat ca lucreaza la o modificare legislativa care sa elimine problemele din prezent, mai ales pe cele legate de exproprieri, si a declarat ca vrea sa spele rusinea intarzierilor si balbaielilor de pana acum – avem contracte semnate in 2005-2007 care nu au fost finalizate nici pana acum – dand in folosinta in 2012 circa 200 km de autostrada si lucrand si la 263 km de centuri ocolitoare si la reabilitarea a 1.800 km de drumuri nationale. Mai ales ca ni s-a aprobat de la Comisia Europeana un fond de 1,3 miliarde de euro in acest scop – la care spera sa se adauge circa 1,5 miliarde de euro si pentru calea ferata.
Planurile MTI vizeaza construirea a 884,5 km de autostrada cu 5,3 miliarde de euro. Dintre acestia, 434 km se afla in executie in perioada 2012-2013, 25,6 km sunt in curs de semnare, iar 111,4 km sunt in curs de licitare.
Nu avem neaparat motive sa ne indoim – desi, si daca s-ar face, nu e o valoare exceptionala – ca in 2012 vor fi inaugurati 200 km de autostrada, dat fiind faptul ca este vorba de un an electoral, de la care si constructorii, si furnizorii de echipamente au intotdeauna asteptari foarte mari. In orice caz insa, intre cei 200 km se numara si Autostrada Bucuresti-Ploiesti, care era in stadiu foarte avansat la inceputul anului, deci in mod sigur a fost trecuta si la realizarile din 2011.
Revenind la furnizorii de masini de constructii, acestia se asteapta, datorita intensificarii din ultimul timp a lucrarilor la infrastructura, la cresteri importante ale vanzarilor in 2012, chiar de peste 30% in cazul camioanelor, piata totala urmand sa ajunga la 5.000 de unitati, cu mai mult de 1.000 in plus fata de 2011.
Asta in conditiile in care piata a dat semne clare de revenire si in 2011, cand, asa cum arata statisticile Asociatiei Distribuitorilor de Utilaje de Constructii, s-au vandut cu 79% mai multe echipamente decat in 2010 (care, nu trebuie sa uitam, a fost cel mai slab an de dupa aderare): 1.209 unitati, fata de 676. Suntem, deci, si peste nivelul din 2009, dar mult sub cele 3.300 de echipamente livrate in anul de varf 2008. Cea mai mare crestere s-a inregistrat la utilajele pentru constructii de drumuri – autogredere (+191%) sau repartitoare de asfalt (+145%) – in timp ce buldoexcavatoarele sunt sub nivelul din 2006-2008.
Reprezentantii ADUC apreciaza ca ne apropiem de o situatie care reflecta capacitatea reala de absorbtie a pietei noastre si estimeaza ca 2012 va aduce o noua crestere, dar nu la nivelul celei din 2011. Cat de increzatori sunt cu adevarat si furnizorii de echipamente vom afla in perioada 29 martie-1 aprilie, la Construct Expo.
Iar pulsul pietei europene il vom lua in aprilie, la Paris, cu ocazia Intermat, unde vor fi lansate numeroase utilaje, despre care va invitam sa cititi incepand cu numarul urmator al revistei.
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit