avocat Aurelian Opre Archives

Se discută constant despre reducerea costurilor, despre eficientizarea activității, despre tarife, dar se omite faptul că în business-ul tuturor există întotdeauna un acționar ascuns, statul român, care, prin diverse mecanisme – cum este și RO e-Transport – încearcă să obțină niște bani din conturile agenților economici, a declarat avocatul Aurelian Opre în cadrul Galei Tranzit de Logistică.

ANAF a reușit în ultimii ani să implementeze sisteme pentru accelerarea apăsării pedalei digitalizării, fiind în stare în prezent să facă mult mai ușor controale ce vizează agenții economici. RO e-Transport, RO e-Factura etc. sunt exemple ale modului în care ANAF încearcă să se asigure (oficial) că descurajează evaziunea fiscală, dar și că face încasări la bugetul de stat.

RO e-Transport a fost implementat „pe repede înainte” din cauza presiunii bugetare și prioritizării aducerii bani la buget de către Guvern, reinstaurând o formă de control sistematic la frontiera de stat pe care regulamentele europene și Comisia Europeană le interzic, pentru că, până la urmă, obligativitatea deținerii codului UIT odată cu trecerea graniței și monitorizarea prin GPS a vehiculelor înseamnă, de fapt, un control sistematic, a punctat avocatul Opre.

Amenzile pentru nerespectarea prevederilor privind RO e-Transport sunt foarte mari, putând ajunge și la 100.000 de lei plus confiscarea contravalorii mărfii. „ANAF și-a permis să introducă, pe lângă amendă, și această măsură complementară, astfel că obiectivul principal nici nu mai este nedeclararea în sine a mărfii, ci valoarea transpotului, pentru a se putea confisca contravaloarea acesteia (până în proporție de 100%, dacă se ajunge la a patra abatere constatată în decurs de 12 luni).”

Avocatul Aurelian Opre atrage atenția asupra faptului că măsurile complementare se supun legislației primare în materie contravențională, respectiv ordonanța 2/2011. Astfel, în caz de proces, instanța are posibilitatea de a reduce doar amenda principală, nu și pe cea complementară. Ca atare, scopul ANAF este foarte clar: să se asigure, sub o formă sau alta, că vor încasa bani la buget.

„Este foarte ușor de atins numărul de abateri constatate pentru a se aplica măsura complementară chiar în procent de 100%, dacă ne gândim doar la scenariul sancționării progresive a mai multor camioane aparținând aceleiași companii, care intră succesiv în țară pe la frontiera cu Bulgaria, de exemplu. Părerea mea este că avem de-a face cu un abuz.”

În cazul RO e-Transport avem prevederi legale care vizează direct șoferii. Operatorii trebuie, așadar, să îi instruiască foarte bine și să se asigure că au pus la dispoziția conducătorilor auto – într-o formă inteligibilă – toate documentele necesare efectuării transportului în condiții legale (în format print sau electronic), că sunt corect completate, dar și că sistemul de monitorizare al parcursului vehiculului funcționează în permanență și transmite date la ANAF. Iar sistemul de monitorizare conectat la platforma ANAF trebuie pornit chiar în frontieră, nu peste două, trei, cinci minute, pentru că cea mai mică întârziere poate fi taxată. La fel, la livrare, sistemul trebuie oprit după ce beneficiarul semnează CMR-ul și validează recepția mărfii, nu mai devreme, chiar dacă camionul este deja în curtea clientului. Dacă transportul este refuzat, atunci acestea trebuie returnate la expeditor pe același cod UIT.

De asemenea, trebuie avute în vedere anumite particularități. De exemplu, dacă se transportă împreună mărfuri care intră sub incidența RO e-Transport și mărfuri care nu necesită monitorizare, trebuie obținut cod UIT pentru întreg transportul; nu aceeași obligativitate există și în cazul grupajelor, fiecare partidă de marfă trebuind să aibă propriul cod UIT.

În general, litigiile cu organul fiscal pe aceste plângeri contravenționale au o rată foarte scăzută, a mai indicat avocatul Opre, pentru că aceeași abordare o au și instanțele judecătorești: fapta contravențională este o chestiune obiectivă, indiferent de circumstanțe și nu se poate „scăpa” de sancțiune decât dacă se poate dovedi contrariul – iar în cazul existenței sau inexistenței codul UIT lucrurile sunt, de regulă, clare. Atenție, așadar, la termenele de declarare a transporturilor, la utilizarea codului UIT în perioada sa de valabilitate (cinci zile pentru transporturi interne și 15 zile pentru cele europene), iar dacă apar situații excepționale pe perioada derulării transporturilor, orice modificare logistică (defectare camion etc.) să fie prompt operată în RO e-Transport. Modificări legate de mărfuri nu se pot face decât prin excepție, după ce transportul s-a încheiat.

Pe 26 mai s-a publicat ordinul nr. 1.000 din 23 mai 2022 privind aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor art. I din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, cu alte cuvinte pot începe procedurile de anulare a oricăror oobligații stabilite prin reconsiderarea diurnelor ca venituri de natură salarială.

Parctic, acum contribuabilii ar trebui să înregistreze o cerere la ANAF (însoţită de acte doveditoare), prin care să se indice care sunt sumele plătite deja (pentru cei care au făcut-o). ANAF are la dispoziţie (conform legii) 45 de zile pentru a da un răspuns solicitării primite, iar variantele sunt fie de a restitui sumele încasate, fie de a le compensa cu datoriile companiei – aceasta din urmă este varianta preferată de instituţie.

De asemenea, ANAF ar trebui să întocmească o evidenţă cu firmele care au controale în derulare pe această temă a reîncadrării diurnelor şi respectiv decizii emise şi, din oficiu, să le anuleze pe toate. Pe de altă parte, ordinul permite şi contribuabilului să solicite anularea deciziei de impunere, iar acest lucru se poate face deja, după publicarea ordinului Ministrul Finanțelor în MO pe 26 mai.

Mulţi transportatori au suferit deja pierderi în urma controalelor ANAF şi a tuturor problemelor rezultate de aici şi doresc să îşi caute mai departe dreptatea, solicitând despăgubiri din partea statului român. Avocatul Aurelian Opre a obţinut deja o sentinţă favorabilă la Curtea de Apel Braşov, prin care organul fiscal a fost obligat la plata unor prejudicii de peste două milioane de lei ca urmare a reîncadrării diurnelor, la care s-a adăugat şi dobânda fiscală, pe motiv că a emis un act administrativ nelegal, care a fost desfiinţat ulterior de instanţă. „Emiterea unui act administrativ nelegal pune ANAF în postura de culpă procesuală, respectiv de răspundere civilă delictuală, cu varianta răspunderii civile administrativ-patrimoniale. Contribuabilul s-a obişnuit să solicite mereu doar dobânda fiscală, adică acel 0,02% per zi pentru fiecare zi de întârziere de când s-a emis actul şi încasat suma până când acesta a fost anulat şi s-a restituit suma. Noutatea acum este tocmai această despăgubire de peste două milioane de lei, care reprezintă calculul prejudiciilor, raportat la marja de profit a societăţii, adică efectiv câştigul pe care societatea l-ar fi putut realiza cu acei bani dacă i-ar fi avut la dispoziţie pe perioada cât au fost blocaţi de Finanţe. Decizia în acest caz este definitivă.”

Fiecare speţă trebuie tratată însă separat, de la caz la caz. Se pune şi problema unor procese colective împotriva ANAF. Trebuie ţinut cont însă că aici nu mai vorbim de răspunderea funcţionarului public sau a ANAF, ca în cazul anterior, ci de răspunderea statului român, prin Ministerul de Finanţe, pentru prejudicii aduse la nivelul unei întregi ramuri. Pentru a instrumenta corect un caz de o asemenea amploare este nevoie de o echipă de avocaţi profesionişti, care să evalueze foarte bine situaţia. „Temeiuri sunt, pentru că într-un timp foarte scurt (2015-2019) s-a ajuns la aceeaşi situaţie din 2015, deci, Ministerul Finanţelor, în numele statului român, nu şi-a făcut treaba, nu a creat mecanisme care să asigure o punere corectă în textul de lege a acestor reglementări şi nu a creat mecanisme interne pentru ca şi în interiorul ANAF să se înţeleagă aceste lucruri. Am trecut printr-o amnistie atunci şi au reînceput controalele fiscale în aceeaşi notă.”

Urmăriți la linkul de mai jos interviul cu Aurelian Opre luat cu numai o zi înainte ca normele metodologice de aplicare a Legii 72 să fie publicate în Monitorul Oficial. Chiar dacă din acest punct de vedere informațiile legate de aplicarea legii 72 sunt cumva rezolvate între timp, recomandările legate de un proces colectiv al transportatorilor merită să fie urmărite.