Azerbaidjan Archives - Pagina 2 din 2

Azerbaidjanul și Turkmenistanul au aderat la e-CMR, angajându-se să asigure un transport de mărfuri complet lipsit de hârtie și consolidându-și tranziția de la țări fără ieșire la mare la țări cu legături terestre.

Azerbaidjanul și Turkmenistanul, două țări aflate în centrul comerțului est-vest și nord-sud, au aderat la protocolul e-CMR, care va digitaliza și mai mult transportul de mărfuri, stimulând comerțul și conectivitatea.

Prin eliminarea birocrației, e-CMR scade costurile de manipulare, elimină întârzierile administrative și de facturare și reduce discrepanțele la locurile de livrare. De asemenea, protocolul sporește transparența și securitatea în întregul lanț logistic, oferind date mai precise pentru a urmări expedierile, cu acces în timp real la informațiile privind ridicarea și livrarea. Având în vedere că e-CMR este digital, companiile de transport îl pot integra cu ușurință cu alte servicii.

În vigoare din 2008, versiunea digitală a Convenției Națiunilor Unite pentru transportul de mărfuri (Convenția CMR) a fost ratificată până în prezent de 34 de țări.

Odată cu acest eveniment de referință, 4 din cele 5 țări riverane Mării Caspice sunt acum părți contractante la e-CMR, demonstrând intenția lor fermă de a beneficia de standarde armonizate și de digitalizare, menținând în același timp securitatea și transparența operațiunilor de transport. Aderarea la e-CMR va ajuta Azerbaidjanul și Turkmenistanul, două centre regionale de tranzit, să gestioneze în mod eficient fluxul tot mai mare de mărfuri și de tranzit de-a lungul rutelor în continuă evoluție.

Aderarea Turkmenistanului la protocolul e-CMR urmează redeschiderii frontierelor sale pentru tranzit și transport bilateral în noiembrie 2022, ceea ce a sporit și mai mult importanța țării ca arteră de tranzit cheie care leagă estul de vest și nordul de sud.

Azerbaidjanul – o parte vitală a coridorului internațional de transport nord-sud și a coridorului median Asia-Europa – aderarea la e-CMR are o importanță egală. Rolul de tranzit în continuă creștere al țării a fost însoțit de eforturi concertate de digitalizare.

Punerea în aplicare a e-CMR

Pe 2 februarie 2023, Organizația Statelor Turkice, IRU și Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite vor găzdui un atelier virtual privind Convenția CMR și e-CMR în regiune.

IRU a organizat, de asemenea, un atelier privind implementarea e-CMR cu autoritățile de reglementare și membrii industriei în octombrie 2022.

Dezvoltarea coridorului de transport transcaucazian, cunoscut și sub numele de Coridorul Mijlociu, devine o problemă globală. Banca Mondială a realizat un studiu aprofundat al traseului și a elaborat o strategie și un plan de acțiune pentru a dezvolta această relație, care va deveni din ce în ce mai importantă. Atenția instituției financiare internaționale s-a concentrat asupra a două țări și în special asupra Azerbaidjanului și Georgiei.

Această zonă geografică joacă un rol important în transportul feroviar și maritim. Pe de o parte, există portul azer Baku de la Marea Caspică, iar pe de altă parte, porturile georgiene Poti și Batumi, printre cele mai mari de la Marea Neagră. Iar în centrul regiunii se află noua linie de cale ferată Baku-Tbilisi-Kars (Turcia), inaugurată în 2017, care a făcut din Baku un important nod feroviar între China și Europa, cu ambiția de a deveni o adevărată alternativă sudică a Drumului Mătăsii.

În ciuda investițiilor realizate și a celor în curs de realizare pe Coridorul Mijlociu, precum și a pașilor înainte în ceea ce privește procedurile pentru atingerea unui nivel bun de eficiență, mai sunt câteva lucruri de făcut, după cum a subliniat Banca Mondială, începând cu unele dificultăți vamale care nu au fost încă depășite, în timp ce Azerbaidjanul și Georgia ar trebui să creeze o zonă vamală unică. Un alt punct slab este coordonarea tarifelor. Și în acest caz, ar trebui să se caute un tarif unificat valabil pentru întregul coridor de tranzit. Banca Mondială sugerează, de asemenea, că ar trebui creat un model de acces deschis și transparent în beneficiul tuturor clienților și atractiv pentru investitorii privați.

Propunerile operaționale elaborate de instituția internațională privesc, de asemenea, nucleul transportului, și anume expedierea containerelor pe calea ferată. În acest caz, măsurile care trebuie puse în aplicare se referă atât la infrastructură, cât și la procedurile și organizarea transportului. Modelul de exploatare care urmează să fie adoptat, considerat o prioritate absolută, ar trebui să fie cel al trenurilor bloc, care să permită transporturi fără întreruperi, astfel încât să se maximizeze capacitatea liniilor. Azerbaidjanul și Georgia ar trebui să își reconfigureze infrastructurile existente pentru a atinge acest obiectiv, lucrând la lungimea tronsoanelor de blocuri, la liniile de cale ferată și la viteza căii ferate.

De asemenea, ar trebui să se îmbunătățească și să se faciliteze toate tipurile de transport intermodal și multimodal. Indicațiile Băncii Mondiale intră și mai mult în detalii, de exemplu în ceea ce privește terminalul intermodal din Akhalkalaki, Georgia, unde ar trebui să fie amenajate șine de încărcare/descărcare cu o lungime de 750 m pentru transferul rapid al containerelor între 2 trenuri aflate unul lângă altul. Și toate acestea împreună cu necesitatea de a ajunge la o singură cameră de control între căile ferate și porturi pentru a facilita cât mai mult posibil operațiunile de transport.