Banca Mondială Archives

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a semnat pentru România, „Acordul de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal și creșterea verde) dintre România și Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare”, în valoare de 599,1 milioane de euro.

Contractarea împrumutului a fost condiționată de adoptarea unor acțiuni de reformă, grupate pe doi piloni:

a) Pilonul 1: întărirea managementului fiscal, a incluziunii și a investițiilor publice verzi, care include acțiuni în domenii precum: reforma fiscală, reforma pensiilor, investiții publice verzi;

b) Pilonul 2: promovarea finanțării private pentru tranziția verde, care include acțiuni în domenii precum: energie (energia regenerabilă, inclusive energia eoliană offshore), transport, parteneriat public – privat.

„Este important de precizat că finanțarea aceasta, care se face la cele mai bune condiții pe care le putea accesa în acest moment România, a fost condiționată de realizarea unor reforme structurale importante pentru consolidarea managementului fiscal și îmbunătățirea rezilienței în fața schimbărilor climatice. Parteneriatul nostru cu Banca Mondială a fost mereu unul de succes și se reconfirmă prin rolul activ în sprijinirea potențialului de creștere al țării noastre. Mulțumiri speciale pentru Anna Akhalkatsi, pentru îndrumarea profesională permanentă pe care a oferit-o României”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Astfel, acțiunile aferente acordului de finanțare DPL (Development Policy Loan) au fost îndeplinite în integralitate de România anterior negocierii și se referă la:

– îmbunătățirea sustenabilității fiscale pe termen lung și creșterea echității sistemului de pensii;

– creșterea colectării veniturilor;

– stimularea transportului verde și creșterea veniturilor colectate; mobilizarea resurselor pentru investiții publice verzi prin stabilirea cadrului legal pentru emisiuni de obligațiuni verzi; stimularea dezvoltării parcurilor eoliene offshore pentru producerea de energie electrică regenerabilă în zona economică exclusivă românească a Mării Negre;

– funcționarea contractelor de diferențe pentru tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru producerea energiei electrice;

– susținerea investițiilor în instalații de electroliză pentru producerea hidrogenului verde;

– facilitarea investițiilor în eficiența energetică din industrie și pentru instituții publice; stabilirea de standarde pentru instrumentele financiare verzi care susțin măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie;

– mobilizarea capitalului privat în infrastructură prin întărirea cadrului general privind PPP.

Sprijinul financiar din partea Băncii Mondiale are o maturitate de 15 ani, cu rambursare într-o singură tranșă, la data de 15 iulie 2039.

În 2024, se împlinesc 32 de ani de parteneriat între Grupul Băncii Mondiale (GBM) și România. Portofoliul activ cuprinde 13 împrumuturi acordate României a căror valoare se ridică la 1702,27 mil. Euro. Asistența financiară acoperă domenii-cheie precum reforma sectorului sanitar, învățământul secundar, îmbunătățirea serviciilor judiciare, managementul riscului la dezastre, consolidarea infrastructurii și a pregătirii pentru situații critice de urgență, precum și prevenirea și reducerea poluării rurale.

Totodată, portofoliul actual al împrumuturilor pentru România conține și un împrumut de tip Program pe bază de rezultate- PforR, precum și o Garanție aferentă împrumutului de tip Contingent investment project financing contractat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în valoare totală de 406 milioane de euro.

Sursă foto: https://www.hafen-hamburg.de/en/special/great-antwerp/

A șaptea ediție a raportului „Connecting to Compete“ al Băncii Mondiale, publicat recent, include și date referitoare la topul țărilor în funcție de performanța logistică, și date despre durata tranzitului și întârzierile constatate în diverse țări, porturi, aeroporturi și centre logistice.

Din aceste reiese că numărul mediu de zile dintre intrarea unui container în portul de export și ieșirea din portul de destinație, pe toate rutele comerciale potențiale, a fost de 44. Aproximativ 60% din timp este petrecut pe mare, dar cele mai mari întârzieri au apărut când containerele erau reținute la origine sau destinație, în porturi, aeroporturi sau zone logistice. În ceea ce privește timpul petrecut în porturi, economiile industrializate nu sunt neapărat mai eficiente, ceea ce se explică parțial prin congestionarea lanțurilor de aprovizionare în perioada de redresare economică post-Covid. Durata medie de staționare a unui container într-un port între mai și octombrie 2022 a fost de trei zile pentru India și Singapore, patru zile pentru Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud, șapte zile pentru SUA și 10 zile pentru Germania.

Numărul de zile dincolo de care timpul petrecut într-un aeroport este considerat excesiv este patru. Raportul constată similitudini între transportul maritim și cel aerian, deoarece adesea aceleași țări prezintă timpi de staționare excesivi într-un mod sau altul, ceea ce indică probleme structurale grave legate de performanța logistică. Iar procentul expeditorilor care solicită „adesea“ sau „aproape întotdeauna“ soluții logistice care permit o reducere a amprentei de carbon a lanțurilor de aprovizionare atunci când exportă în țări din primele două cincimi ale clasamentului în funcție de performanța logistică este de 75%. Aceste opțiuni durabile din punct de vedere ecologic includ trecerea la moduri de transport de marfă cu emisii mai reduse de dioxid de carbon, depozitare mai eficientă din punct de vedere energetic sau o mai bună utilizare a capacității. Banca Mondială constată că numărul tot mai mare de angajamente globale și naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră legate de logistică are un impact tangibil, dar care variază de la o zonă la alta. Procentul expeditorilor care solicită „des“ sau „aproape întotdeauna“ soluții logistice ce permit o reducere a amprentei de carbon este de puțin peste 20% atunci când exportă în țări din primele două cincimi ale clasamentului după performanță medie și cu mult sub 10% atunci când exportă în țări din cele două cincimi cu cea mai slabă performanță.