Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

O analiză realizată de Upply arată că, după revenirea puternică a economiei globale din 2021, era de așteptat o încetinire a creșterii, dar aceasta se dovedește mai brutală decât se anticipase, din cauza războiului din Ucraina. Astfel că economia lumii a intrat într-o perioadă prelungită de creștere slabă și inflație ridicată, așa cum avertizează Banca Mondială în raportul din iunie.

În curând vom putea asista la o recesiune globală, la doar doi ani după ultima, așa cum confirmă și FMI, care recomandă „consolidarea cooperării“, ca fiind „cea mai bună modalitate de a îmbunătăți perspectivele economice și de a atenua riscul de fragmentare geo-economică“. Această cooperare multilaterală se crede că va fi esențială în multe domenii, de la tranziția climatică și pregătirea pentru pandemie la securitatea alimentară și dificultățile legate de datorii.

Banca Mondială și-a redus semnificativ previziunile de creștere: se preconizează că PIB mondial va crește cu 2,9% în 2022, în condițiile în care în ianuarie 2022 prognoza era de 4,1%. Iar aspectul și mai îngrijorător este că decelerarea nu va fi de scurtă durată, ci se va întinde și în 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investițiile șj comerțul pe termen scurt.

Cele mai afectate de această încetinire sunt economiile avansate, a căror creștere se estimează că va scădea de la 5,1% în 2021 la 2,6% în 2022 – în condițiile în care prognoza din ianuarie 2022 era de 3,8%. Iar rata de creștere a PIB va crește din nou în 2023 și 2024 pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, dar va continua să scadă în economiile avansate.

Previziunile FMI nu sunt deloc diferite de cele ale Băncii Mondiale: creștere globală a PIB de 3,2% pentru 2022 și de 2,9% pentru 2023, o deteriorare de 0,4, respectiv 0,7 puncte procentuale față de cifrele din aprilie. FMI este considerabil mai pesimist în ceea ce privește creșterea din China, cu 3,3%, față de 4,3% pentru Banca Mondială, și atrage atenția asupra blocării creșterii economice în cele mai mari trei economii ale lumii, Statele Unite, China și zona euro, în timp ce conflictul dintre Ucraina și Rusia stimulează perspectivele de creștere ale țărilor exportatoare de petrol și gaze.

Banca Mondiala este gata sa aloce pana la 160 de miliarde de dolari in urmatoare 15 luni pentru tarile in curs de dezvoltare din intreaga lume. Primul set de proiecte, in valoare de 1,9 miliarde de dolari, este pentru 25 de tari, iar urmatorul, in curs de pregatire, vizeaza alte 40, asa cum a declarat presedintele institutiei, David Malpass, tinta acestor fonduri fiind remedierea consecintelor imediate ale pandemiei asupra sanatatii.
Concret, Banca Mondiala urmareste sa consolideze capacitatea tarilor in curs de dezvoltare de a raspunde la pandemia COVID-19 si sa scurteze timpul necesar redresarii economice si sociale, deoarece tarile cele mai sarace sunt cele mai vulnerabile si vor fi probabil cele mai afectate economic si in planul sanatatii de aceasta pandemie. 
Banca le mai sprijina si pentru a avea acces la materiale medicale esentiale, dar cheama si statele dezvoltate sa acorde ajutor financiar.
India va fi cel mai mare beneficiar al primei etape de asistenta, cu un miliard de dolari, urmata de Pakistan, cu 200 de milioane de dolari, si Afganistan, cu putin peste 100 de milioane de dolari. 
Iar Corporatia Financiara Internationala (IFC) din cadrul Bancii Mondiale, destinata sectorului privat, ofera o finantare de 8 miliarde de dolari pentru a ajuta companiile private afectate de pandemie si pentru a pastra locurile de munca.
Si Fondul Monetar International va pune la dispozitie ajutor de urgenta de 50-100 de miliarde de dolari, 85 de tari aratandu-se interesate de astfel de fonduri.
Iar Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare este chemata sa constituie un fond de ajutor de 2.500 de miliarde de dolari