Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Piața europeană a vehiculelor electrice, care a cunoscut recent o încetinire, ar putea reveni datorită unei noii generații de cumpărători de mașini de lux. Aproximativ 38% dintre consumatorii din segmentul  de lux care plănuiesc să achiziționeze un automobil de peste 80.000 de euro în următorul an iau în considerare un model electric. Dintre aceștia, 64% ar alege un vehicul electric în locul unuia cu motor cu combustie internă, dacă modelele ar oferi specificații comparabile.

Pentru a atrage segmentul în creștere al cumpărătorilor de vehicule electrice de lux, producătorii trebuie să acorde prioritate satisfacerii nevoilor și preocupărilor acestora. Aceste concluzii provin dintr-un studiu realizat de Boston Consulting Group (BCG), intitulat „Europe’s High-End Buyers Rethink EV Ownership”. Studiul se bazează pe un sondaj efectuat pe un eșantion de peste 5.000 de cumpărători potențiali de automobile din cinci mari piețe europene, așa cum Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Spania, dintre care 20% aparțin segmentelor de preț premium plus și lux.

„Producătorii de vehicule electrice au o oportunitate unică de a atrage o nouă generație de consumatori de lux. Pentru a reuși, trebuie să ofere vehicule electrice cu specificații și caracteristici adecvate la un preț competitiv. Acești consumatori sunt dornici să exploreze piața vehiculelor electrice, dar sunt, de asemenea, familiarizați cu tehnologia digitală și sunt sensibili la valoare.”,

a declarat Adam Karakas, Partner al biroului BCG din Budapesta.

Principalele obstacole în adoptarea vehiculelor electrice sunt timpul și experiența de încărcare, cu 46% dintre respondenți preocupați de lipsa stațiilor de încărcare rapidă, timpii mari de așteptare și costurile instalării încărcătoarelor private. Autonomia reprezintă o altă problemă pentru 44% dintre respondenți, mai ales în ceea ce privește predictibilitatea și performanța bateriei în condiții de frig. Totuși, aceste preocupări sunt mai puțin accentuate în rândul celor care au condus deja un vehicul electric cu baterie, cu 24% în cazul timpului de încărcare și cu 34% în cazul autonomiei. Cu toate acestea, siguranța, confortul, sustenabilitatea, performanța la condus și experiența digitală rămân factori cheie în decizia de achiziție.

Potrivit unui studiu BCG Global Wealth Report 2024: The GenAI Era Unfolds, cel de-al 24-lea raport privind averea globală elaborat de Boston Consulting Group (BCG), averea financiară a românilor este prognozată să crească cu o rată medie de aproximativ 9% în următorii cinci ani. Aceasta este cu un punct procentual mai rapidă decât media estimată pentru Europa de Est și cu trei puncte procentuale peste rata medie globală de creștere.

În 2023, averea financiară a românilor era de 300 de miliarde de dolari, reprezentând 5,7% din averea financiară a Europei de Est și crescând anual cu 15,5% în perioada 2018-2023. Până în 2028, se estimează că aceasta va ajunge la 400 de miliarde de dolari, cu o creștere anuală de 8,6%.

Raportul menționează că 40% din averea financiară totală a românilor este investită în asigurări de viață și economii pentru pensii, un procent semnificativ mai mare decât media Europei de Est (31%) și cea globală (35%). În contrast, ponderea averii investibile, cum ar fi numerarul, depozitele, fondurile de investiții, acțiunile și obligațiunile, scade treptat, contrar tendinței globale.

„Românii păstrează o cotă relativ scăzută a averii lor în numerar și depozite (34%), comparativ cu media din Europa de Est (44%). De asemenea, observăm o cotă foarte mare a altor investiții, de 20%, în acțiuni nelistate și clase de active mai mici, ceea ce este rar întâlnit în alte regiuni, unde media globală este de doar 2%, iar media Europei de Est este de 8%.”,

a declarat Krisztian Horvath, Partener și Director Asociat, Wealth Management, BCG.

Distribuția averii financiare în România arată o imagine mixtă. Aproape jumătate din averea financiară a românilor este deținută de persoane cu active sub 250 mii de dolari, o proporție mult mai mare decât media globală, care este de 30%. Totodată, ponderea celor foarte bogați, cu averi financiare de peste 100 milioane de dolari, este mult mai mare în România față de media globală. Acești români dețin 23% din averea financiară totală a țării, comparativ cu cei doar 14% la nivel global.

„În următorii cinci ani ne așteptăm la o creștere puternică în segmentele atractive pentru băncile private, cum ar fi cei cu avere financiară între 250 mii și 20 milioane de dolari. Creșterea așteptată a acestui segment de populație, de la aproximativ 60.000 la 85.000, oferă oportunități atractive de achiziții pentru băncile care oferă soluții personalizate, dedicate acestui segment.“,

a adăugat Krisztian Horvath.

În 2023, averea netă globală a crescut cu 4,3%, recuperându-se după declinul din 2022, în mare parte datorită unei reveniri pe piețele financiare. Averea financiară a crescut cu aproape 7%, după o scădere de 4% în 2022. Se estimează că în următorii cinci ani vor fi create aproximativ 92 de trilioane de dolari în avere financiară.

America de Nord a avut una dintre cele mai rapide creșteri, generând peste 50% din noua avere financiară în 2023, datorită piețelor de capital puternice. Europa de Vest a avut o recuperare mai puțin puternică, de 4,4%.

În Asia-Pacific, averea financiară a crescut cu 5,1%, în principal din cauza încetinirii creării de avere în China, dar se așteaptă o expansiune semnificativă până în 2028, regiunea fiind estimată să contribuie cu aproape 30% din noua avere financiară. Pe lângă China, India a fost bine poziționată pentru a fi un motor al creșterii averii, generând 590 de miliarde de dolari în noua avere financiară în 2023, reprezentând cea mai mare creștere din istoria sa.