Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Potrivit unui studiu BCG Global Wealth Report 2024: The GenAI Era Unfolds, cel de-al 24-lea raport privind averea globală elaborat de Boston Consulting Group (BCG), averea financiară a românilor este prognozată să crească cu o rată medie de aproximativ 9% în următorii cinci ani. Aceasta este cu un punct procentual mai rapidă decât media estimată pentru Europa de Est și cu trei puncte procentuale peste rata medie globală de creștere.

În 2023, averea financiară a românilor era de 300 de miliarde de dolari, reprezentând 5,7% din averea financiară a Europei de Est și crescând anual cu 15,5% în perioada 2018-2023. Până în 2028, se estimează că aceasta va ajunge la 400 de miliarde de dolari, cu o creștere anuală de 8,6%.

Raportul menționează că 40% din averea financiară totală a românilor este investită în asigurări de viață și economii pentru pensii, un procent semnificativ mai mare decât media Europei de Est (31%) și cea globală (35%). În contrast, ponderea averii investibile, cum ar fi numerarul, depozitele, fondurile de investiții, acțiunile și obligațiunile, scade treptat, contrar tendinței globale.

„Românii păstrează o cotă relativ scăzută a averii lor în numerar și depozite (34%), comparativ cu media din Europa de Est (44%). De asemenea, observăm o cotă foarte mare a altor investiții, de 20%, în acțiuni nelistate și clase de active mai mici, ceea ce este rar întâlnit în alte regiuni, unde media globală este de doar 2%, iar media Europei de Est este de 8%.”,

a declarat Krisztian Horvath, Partener și Director Asociat, Wealth Management, BCG.

Distribuția averii financiare în România arată o imagine mixtă. Aproape jumătate din averea financiară a românilor este deținută de persoane cu active sub 250 mii de dolari, o proporție mult mai mare decât media globală, care este de 30%. Totodată, ponderea celor foarte bogați, cu averi financiare de peste 100 milioane de dolari, este mult mai mare în România față de media globală. Acești români dețin 23% din averea financiară totală a țării, comparativ cu cei doar 14% la nivel global.

„În următorii cinci ani ne așteptăm la o creștere puternică în segmentele atractive pentru băncile private, cum ar fi cei cu avere financiară între 250 mii și 20 milioane de dolari. Creșterea așteptată a acestui segment de populație, de la aproximativ 60.000 la 85.000, oferă oportunități atractive de achiziții pentru băncile care oferă soluții personalizate, dedicate acestui segment.“,

a adăugat Krisztian Horvath.

În 2023, averea netă globală a crescut cu 4,3%, recuperându-se după declinul din 2022, în mare parte datorită unei reveniri pe piețele financiare. Averea financiară a crescut cu aproape 7%, după o scădere de 4% în 2022. Se estimează că în următorii cinci ani vor fi create aproximativ 92 de trilioane de dolari în avere financiară.

America de Nord a avut una dintre cele mai rapide creșteri, generând peste 50% din noua avere financiară în 2023, datorită piețelor de capital puternice. Europa de Vest a avut o recuperare mai puțin puternică, de 4,4%.

În Asia-Pacific, averea financiară a crescut cu 5,1%, în principal din cauza încetinirii creării de avere în China, dar se așteaptă o expansiune semnificativă până în 2028, regiunea fiind estimată să contribuie cu aproape 30% din noua avere financiară. Pe lângă China, India a fost bine poziționată pentru a fi un motor al creșterii averii, generând 590 de miliarde de dolari în noua avere financiară în 2023, reprezentând cea mai mare creștere din istoria sa.

Un studiu recent arată că trei sferturi dintre angajații din întreaga lume cred că GenAI va aduce schimbări la locul de muncă. În ciuda vremurilor incerte, 57% dintre aceștia sunt pregătiți să se recalifice pentru a avansa în carieră.

În România, 73% dintre respondenți consideră că GenAI va avea un impact asupra locului de muncă, 55% doresc să se recalifice pentru a se adapta noului context, 40% doar dacă este necesar, iar 5% nu-și propun deloc acest lucru.

Din perspectiva poziției de negociere, 60% dintre respondenții români sunt de părere că dețin un avantaj în negocierile pentru un nou loc de muncă. Mai mult, 65% afirmă că sunt abordați de potențiali angajatori cel puțin odată pe an, doar 23% dintre aceștia nu au fost contactați niciodată, în timp ce 12% odată la câțiva ani. În privința adopției AI, doar 23% dintre români folosesc această tehnologie în mod regulat, comparativ cu 29% dintre francezi și 39% dintre americani. De asemenea, 23% dintre români nu au auzit niciodată despre AI, față de 14% la nivel global.

Concluziile principale ale raportului intitulat „Cum se schimbă preferințele de muncă în era GenAI” a fost dezvăluit de către Boston Consulting Group (BCG), The Network și The Stepstone Group. Studiul ediției din acest an face parte din seria Decoding Global Talent care se bazează pe un sondaj realizat pe 150.000 de angajați din 188 de țări. În România fiind efectuat pe un eșantion de 1.074 de respondenți.

Concluziile studiului evidențiază abordarea proactivă a angajaților față de impactul GenAI. Aceștia prioritizează recalificarea și dezvoltarea, pregătindu-se să se adapteze schimbărilor tehnologice și exprimând încredere în capacitatea lor de a prospera pe o piață a muncii în evoluție. De asemenea, adaptabilitate este considerată esențială pentru menținerea unei forțe de muncă robuste și reziliente în fața progreselor tehnologice continue.

„Vedem o evoluție rapidă și maturizare a opiniilor angajaților față de AI și o recunoaștere crucială a faptului că un angajament pentru recalificare continuă este benefic pentru angajați pe termen lung”,

precizează Jens Baier, Director General și Partener Senior la BCG, lider în zona resurselor umane.

Din perspectiva factorilor importanți pentru alegerea locului de muncă, angajații români consideră că aspectele financiare sunt cele mai importante, urmate de echilibrul dintre viața personală și cea profesională, precum și relația cu superiorii. La nivel global, cel mai apreciat factor este securitatea locului de muncă.

În plus, 69% dintre români ar refuza o ofertă atractivă dacă ar avea o experiență negativă în timpul interviului, 35% nu ar accepta să lucreze pentru companii fără opțiunea lucrului de acasă sau de la distanță, iar 41% apreciază diversitatea și incluziunea la locul de muncă.

„În ultimii ani, i-am văzut pe candidații români mult mai interesați decât în trecut de subiecte precum echilibrul dintre viața personală și cea profesională, posibilitatea de a lucra remote, relația cu managerul și cu echipa sau oportunitățile de dezvoltare personală. Nu vor ajunge niciodată să depășească importanța salariului, dar intră pe lista elementelor obligatorii pe care trebuie să le bifeze un viitor job. Mai mult, în cazul candidaților tineri și foarte tineri, lista de așteptări pe care le au de la un angajator este foarte bine conturată. Știu clar ce își doresc și, în unele cazuri, sunt mult mai hotărâți, decât candidați din alte categorii de vârstă, să nu accepte un job care nu le îndeplinește toate standardele.”,

a adăugat Bogdan Badea, CEO eJobs România.