Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Și la Dakar se pune accentul tot mai mult pe tehnologiile verzi. La ediția din acest an a participat, la categoria camioanelor, Gert Huzink, la volanul unui Renault hibrid, Riwald Dakar Team plănuiește să dezvolte un camion de raliu complet electric, Teruhito Sugawara și-a făcut debutul iarna aceasta pe o nouă generație de camioane, Hino cu motoare diesel și electric, iar camionul pe hidrogen al echipei franceze Gaussin deocamdată este testat în Arabia Saudită, dar în 2023 se dorește participarea lui în competiția oficială Dakar.

Camioanele verzi nu sunt o necunoscută nici pentru Kamaz. Rușii au început acum 10 ani să dezvolte un camion pe motorină și gaz și în 2014 acesta a început să participe la diverse competiții mondiale. Următorul pas este crearea unui camion cu motor hibrid pentru Dakar. Federațiile Internațională și Rusă de Automobile sunt foarte active în această direcție, iar rușii au aprobat un plan de dezvoltare pe cinci ani, a cărui primă etapă este crearea unui hibrid pentru competiții sportive, în care motorul pe combustie internă să fie combinat cu un motor electric. Iar a doua etapă este implementarea unor pile de combustie, înlocuind motorul pe biodiesel cu unul pe hidrogen.

Organizatorii vor încuraja participanți să utilizeze biodiesel încă din 2023, iar din 2030 participarea la raliu va fi permisă doar pentru autovehiculele cu emisii scăzute.

După câțiva ani de cercetare și dezvoltare, MOL va produce biocombustibili printr-o investiție în Rafinăria Dunării. Materia primă bio va fi co-procesată împreună cu materialele fosile, crescând ponderea combustibililor regenerabili și reducând până la 200.000 tone/an emisiile de CO2.

„MOL a achiziționat peste 500.000 t de biocombustibili (bioetanol și biodiesel) pentru amestecare. Cu această investiție, am început să producem motorină durabilă în cadrul Grupului MOL. Avantajele sunt numeroase, mai ales că vom ajuta și economia circulară prin reciclarea deșeurilor. Potrivit strategiei Shape tomorrow, planificăm să producem peste 100.000 de tone de biocombustibil până în 2030“, a spus Gabriel Szabó, vicepreședinte executiv al Grupului MOL .

În timpul co-procesării la Rafinăria Dunării, materiile prime bio sunt prelucrate împreună cu materialul fosil în producția de combustibil diesel. Uleiurile vegetale, uleiurile de gătit uzate și grăsimile animale pot fi, de asemenea, utilizate. Ca rezultat, motorina produsă este parțial regenerabilă, fără modificări de calitate în comparație cu motorina produsă în totalitate din țiței.

Principalul avantaj al acestei metode este că biodieselul rezultat poate fi în continuare amestecat cu maximum 7% din combustibil pe bază de materii bio, în conformitate cu standardele diesel, ceea ce permite ca ponderea bio a motorinei să fie mai mare.

MOL a început co-procesarea ca proiect în 2012, pe baza cercetărilor Universităţii Pannon, investiţia fiind lansată în 2018. Aceasta a inclus dezvoltarea infrastructurii necesare pentru depozitarea și prelucrarea noilor bio-materiale. Operațiunea de testare a noului proces a început în martie 2020 și funcționează regulat din mai.

În următorii cinci ani, MOL va cheltui un miliard de dolari pe proiecte noi, durabile, pentru a deveni un jucător cheie în Europa Centrală și de Est în economia circulară și pentru a se apropia de obiectivul său net de emisii de CO2 până în 2050.