bugetul de stat Archives - Pagina 2 din 2

Nu putine au fost situatiile in care patronii companiilor de transport au stat neputinciosi in fata soferilor ce le produceau mai mult paguba decat profit. Asta pentru ca legislatia nu le permitea sa ii dea afara decat dupa multe eforturi. In acest context, UNTRR si-a manifestat sprijinul fata de actualele modificari ale Codului muncii, care mai elimina din drepturile acordate neconditionat angajatilor, considerand ca punerea lui in aplicare va aduce o imbunatatire pe piata muncii, desi, prin aceste modificari, intentia guvernului a fost de a-si usura sarcina de continuare a disponibilizarilor din sistemul bugetar. 2010 s-a incheiat cu un numar total de 1.720.000 de bugetari, care urmeaza sa se injumatateasca in 2-3 ani.

In economia Romaniei, capitalul de stat reprezinta 10 miliarde de euro, suma care pana in 2008 reprezenta 6-7% din PIB, iar acum a depasit 8-9%. Cu alte cuvinte, acum exista o piata a muncii controlata de companiile de stat, si nu de cele private.
„Tara noastra contracteaza imprumuturi de circa un miliard pe luna, bani care nu se duc catre noi, privatii, pentru ca noi ne platim in fiecare luna contributiile la stat“, a spus Ion Lixandru, vicepresedinte UNTRR si administrator ITIA Sped.

Actualele prevederi nu permit trierea angajatilor
In prezent, pentru a avea un contract de munca in activitatea de transport trebuie parcurse patru tipuri de contracte: cel la nivel national, cel colectiv pe ramura, pe grup de unitati si cel individual.
Toate fiind foarte bine elaborate in favoarea angajatului, angajatorul este de multe ori pus in situatia de a-si alege tot mai greu angajatii. „Criza ne-a pus inca o data in situatia de a analiza cum pot fi modificate conditiile din contractul de munca astfel incat relatiile cu angajatul sa devina mai flexibile, sa stimuleze munca si productivitatea“, a spus Constantin Isac, presedintele UNTRR.
Asociatia a solicitat flexibilizarea relatiilor de munca dintre angajati si angajatori, astfel incat companiile sa isi poata utiliza la maximum angajatii cei mai performanti si sa poata stabili criterii de performanta. Reprezentantii acesteia au dat exemple din economiile celor mai puternice tari ale lumii, unde oamenii munceau chiar si 12 ore pe zi pentru a putea fi competitivi. „Toata lumea se uita cu admiratie la SUA, dar putini stiu ca acolo sunt cele mai dure relatii de munca dintre patroni si angajati. Nicio autoritate publica nu isi poate permite sa faca protectie sociala pe seama companiilor private. Nu cred ca exista vreun angajator care sa angajeze oameni numai ca sa-i dea afara. In momentul in care piata nu mai solicita serviciile sau produsele acelei companii, aceasta trebuie sa ajusteze numarul angajatilor la conditiile reale. Aici concedierile colective se fac pe niste criterii sociale, si nu in zona de eficienta“, a spus Radu Dinescu, secretar general al UNTRR.
Noul Cod al muncii va permite angajatorilor stabilirea obiectivelor de performanta individuala si de impunere a criteriilor de evaluare a acestora inca de la inceputul contractului de munca.

Statul colecteaza doar 30% din taxe
Potrivit datelor obtinute de reprezentantii UNTRR, Romania colecteaza doar circa 30% din impozitele si taxele care revin bugetului de stat. „Deci suntem 30% de minoritari in Romania, care trebuie sa sustinem 100%. Atunci este firesc ca parintii nostri sa nu beneficieze de protectie sociala, in conditiile in care tara este asa impartita.“ Acesta e unul din motivele pentru care, desi statul colecteaza nenumarate taxe de la contribuabili, acestia nu beneficiaza aproape de niciun avantaj.
Reprezentantii UNTRR sunt de parere ca taxele sociale ar trebui platite in procent mult mai mic la bugetul de stat, iar pentru restul, contribuabilul sa poata decide daca il va depune tot la stat sau la companiile private. In prezent, contributiile angajatului sunt de 32,5% la fondurile de sanatate, somaj, pensii si la impozit, iar ale angajatorului, de aproape 30%, in functie de activitate.
„Ambele cifre se raporteaza la salariul brut de incadrare, tocmai pentru a genera niste venituri mai mari pentru stat. Sistemul de pensii de stat isi dovedeste ineficienta cu oamenii care, dupa ce au contribuit zeci de ani, se trezesc ca vine un guvern care spune ca nu mai are bani sa le plateasca pensiile. Consideram ca, dincolo de obligatiile de la stat, oamenii ar trebuie sa fie liberi sa-si plateasca asigurarile de pensie intr-o zona privata“, a mai spus Radu Dinescu.
Lixandru a explicat ca, in 2001, cand a preluat ITIA Sped, compania avea 104 oameni, din care au ramas doar 10 in urma procesului de restructurare. Acest proces, plus angajarea temporara a altor 168 de oameni, au reprezentat costuri semnificative pentru companie, mai ales ca si pentru angajatii temporari au trebuit achitate darile catre stat.
„Statul isi ia banii chiar si in perioada de preselectie, cand vrei sa gasesti oamenii care se potrivesc cel mai bine postului. Toate aceste costuri au fost suportate de companie, care a fost taxata de bugetul de stat pentru salariile platite, in conditiile in care nu puteai cere prea multe de la acei angajati.“
In plus, reprezentantii UNTRR au explicat ca nu sunt de acord ca angajatorul sa plateasca toate taxele la salariu atunci cand angajatul este in concediu. „Sunt de acord sa platesc pe sanatate, pentru ca omul, fiind in vacanta, poate ca are un accident, si pentru pensii. Dar de ce trebuie sa platesc si celelalte procente, daca omul este in vacanta? Mi s-ar parea normal ca acea diferenta sa o dau angajatului ca prima de vacanta“, a mai spus Lixandru. La un salariu minim de 530 de lei, compania plateste 370 la bugetul de stat, ceea ce inseamna o taxare de 70%, iar aceasta creste in functie de salariu, astfel ca, la 30.000 de lei, taxarea este de 83,65%, iar daca se adauga si luna de vacanta, taxele datorate la bugetul de stat ajung sa fie aproape cat salariul. „Asta inseamna ca, pentru un angajat care are un salariu de 500 de euro, compania trebuie sa produca 1.500 de euro, ca sa isi acopere si cheltuielile.“
Iar, in timp ce in sistemul privat, taxele sunt numeroase, in cel de stat, desi in unele institutii se muncea 10,5 luni, se plateau 13 salarii.
„Se produce un dezechilibru intre munca la unitatile cu capital de stat si cele din sistemul privat. Diferenta de taxare este mare. In Valea Jiului, in fiecare an se «mananca» un miliard, dupa ce in 2007-2009 au fost inchise minele. Acesti bani se duc din buzunarele noastre. Compania miniera Valea Jiului este campioana in obligatii neachitate la bugetul de stat. Iar in fiecare an se rectifica bugetul de stat cu bani de la noi toti sa acopere acea gaura. Si produsul rezultat de acolo este energia pe care altii o vand.“

Dreptul oamenilor este limitat
Reprezentantii UNTRR au mai explicat ca, in prezent, Codul muncii limiteaza dreptul oamenilor la munca. Asta deoarece o persoana cu studii superioare nu se poate angaja pe un post inferior pregatirii pe care o are.
„Reglementarile din Romania prevad praguri diferite de salarizare in functie de studiile fiecarei persoane: muncitori, personal administrativ cu studii medii, personal de specialitate cu studii medii, iar in zona de maistri, persoane cu pregatire superioara. Asta inseamna ca daca eu am un post liber de paza in companie si vine un inginer, eu trebuie sa il platesc fata de salariul de baza cu 70% in plus. Este dreptul lui, ca pregatire, sa primeasca un salariu mai mare, dar eu nu pot sa il angajez pentru ca functia de paza nu necesita pregatire superioara. Sistemul legislativ il opreste pe om sa fie liber“, a mai spus Lixandru.
In aceste conditii, UNTRR solicita o lege simpla, bazata pe respectul personalului angajat, pe valoarea pe care acesta o aduce in companie, si care trebuie recompensata. „Ce angajator privat isi da afara un om bun si nu il gratifica? Pe cand, la stat «ne cununam» cu un post pentru toata viata.“
Cat priveste o calitate mai buna a muncii in domeniul transporturilor rutiere, UNTRR solicita infiintarea unui organism independent de pregatire profesionala in locul celui existent. Asociatia organizeaza deja pentru membri cursuri gratuite de formare profesionala.
„In continuare facem demersuri pentru a determina infiintarea unui organism de pregatire profesionala independent in locul celui actual, care este deficitar si clientelar. Sunt convins ca atunci cand sistemul va fi schimbat, angajatorii si angajatii vor avea un plus de valoare in calitatea serviciilor.“

Intr-o perioada in care institutiile de stat sunt nevoite sa-si reduca personalul, Garda Nationala de Mediu (GNM) a reusit sa faca angajari, mizand pe o transparenta totala. In acest sens, a intocmit o nota de fundamentare care sa arate, negru pe alb, cate inspectii se realizeaza pe an si, mai ales, ce bani sunt adusi astfel la bugetul de stat. Ca atare, desi nu au fost aprobate cele 1.300 de posturi solicitate pentru 2010, iar din cele 953 acceptate circa 127 sunt inca neocupate, GNM a realizat un numar de inspectii si controale mai mare cu 50% fata de anul anterior, iar bugetul de stat a fost „rotunjit” cu 77 de milioane de lei.

Actiunile GNM au insumat anul trecut 59.614 inspectii si controale in domeniul protectiei mediului si habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate, reprezentand un salt de aproape 50% fata de 2009, cand s-au inregistrat circa 40.000 de controale.
In cursul anului trecut, Garda de Mediu a dat 2.800 de avertismente, 151 de dispozitii de sistare a activitatii si opt dispozitii de incetare a activitatii si a inaintat 51 de propuneri de suspendare a autorizatiilor de mediu. In plus, au existat 42 de sesizari penale facute de reprezentantii Garzii de Mediu, acestea adaugandu-se celor peste 100 venite de la politie, jandarmerie sau alte organe de inspectie si control teritoriale.

Angajari pe timp de criza
In vederea aprobarii, la inceputul lui 2010, a unei scheme de personal necesar de minimum 1.300 de posturi, Garda de Mediu a prezentat guvernului o nota de fundamentare. „Am pornit de la numarul de obiective care trebuie controlate si numarul de ore necesare fiecarui obiectiv, ca si de la numarul de controale efectuate pe an. Iar calculele au avut la baza recomandarile Comisiei Europene. In plus, am tinut seama si de faptul ca doar 80% din timpul unui comisar de garda este alocat inspectiilor si controlului, restul revenind unor activitati conexe”, a precizat Silvian Ionescu, comisar general al Garzii de Mediu. In cele din urma, „fata de reducerile care au avut loc in alte domenii, ne-am multumit cu cele 953 de posturi aprobate de Guvern. In plus, desi exista inca 127 de posturi neocupate, GNM a realizat in totalitate numarul de inspectii si controale programat pentru 2010”, a completat Ionescu. In consecinta, GNM a reusit sa aduca la bugetul statului, pentru cele 5.592 de amenzi acordate in 2010, 77 de milioane de lei, iar cu aceasta suma, „Garda de Mediu isi justifica prezenta in aparatul statului”, a precizat reprezentantul institutiei.
Pe de alta parte, totalul cheltuielilor efectuate de Garda de Mediu a ajuns la 40 de milioane de lei, din care 23,9 milioane pentru personal. Pentru bunuri si servicii s-au cheltuit 6,4 milioane de lei, pentru transferuri, circa noua milioane de lei, iar cheltuielile de capital se ridica la circa 1,1 milioane de lei.

Actiunea „Balastiera”, extrem de eficienta
Principala actiune in care s-a implicat GNM anul trecut a fost „Balastiera”. Acesteia i s-au adaugat cele ce vizeaza fierul vechi, carboniferele, Marea Neagra, produsele chimice, gaterele sau braconajul piscicol la sturioni.
In ceea ce priveste actiunea „Balastiera”, intr-o scrisoare a Curtii de Conturi adresata Garzii de Mediu se apreciaza ca „eforturile depuse au fost consistente, mai ales daca se are in vedere faptul ca in 2009 si 2010 au fost verificati 816 agenti economici, care au in proprietate balastiere, fiind aplicate sanctiuni contraventionale in cuantum de peste sase milioane de lei, confiscari de peste 11 milioane de lei si 32 de sesizari penale, acestea regasindu-se in prejudicii aduse bugetelor publice de peste noua milioane de lei”. Ca urmare a acestei actiuni, Administratia Nationala „Apele Romane” a incasat pana la sfarsitul lunii octombrie circa sase milioane de lei, suma reprezentand contravaloarea cantitatii de 1,4 milioane de metri cubi de agregate minerale, extrase in mod ilegal de catre unii agenti economici.

Cele mai multe deficiente, in Dolj si Ilfov
Inspectiilor tematice realizate de comisarii GNM li se adauga si circa 7.000 de inspectii neplanificate, pe baza celor 12.000 de sesizari venite de la petitionari persoane fizice sau juridice ori de la presa, ca si de la organele specializate ale statului.
„Anul trecut, cele mai multe sesizari au vizat deseurile si poluarea fonica. Va trebui sa luam masuri urgente, ca, de exemplu, podul de la Otopeni, care inca nu este dat in folosinta, sa aiba perdea de protectie fonica, pentru ca exista cartiere de o parte si de alta”, a spus Silvian Ionescu, precizand ca pe Autostrada A2 exista aceste sisteme de protectie, insa pe A1, la iesirea catre Pitesti, vor trebui instalate.
Tot pentru protectia locuitorilor, conform legii in vigoare, fabricile si depozitele trebuie sa pastreze minimum 1.000 m fata de zonele rezidentiale.
„Primarii, ca si consiliile locale, gresesc adesea, pentru ca atunci cand aproba Planurile Urbanistice Generale (PUG) nu delimiteaza clar zona industriala de cea de locuit si din cauza asta apar greselile”, a precizat comisarul general al GNM. Exista si varianta inversa, in care exista fabrica, iar alaturi, pe un teren ieftin, se aproba construirea de locuinte. In timp, dezvoltatorul sesizeaza Garzii de Mediu apropierea fabricii de zona rezidentiala si solicita inchiderea fabricii. Dar, „daca luam exemplul fabricii Kronospan de la Sebes, care a fost construita prima, iar apoi locuitorii s-au mutat abuziv, la 500 m de ea, cu autorizatii care nu sunt conforme, nu se pune problema inchiderii fabricii”, a punctat reprezentantul GNM, completand: „singura obligatie ce-i revine fabricii este aceea de a-si monta filtre de deformaldehidizare a aerului din atmosfera, pentru protectia mediului”.
Cele mai multe sesizari si probleme, in functie de numarul de controale si inspectii revenite fiecarui comisar, s-au inregistrat in Dolj, urmat de Ilfov. In schimb, Bucuresti este pe locul cel mai bun, urmat de Arges. La fel, este de remarcat si faptul ca, desi in Harghita se lucreaza doar cu cinci comisari, judetul se claseaza intre primele 10 din tara. „Cred ca inca exista multe deficiente ce s-au mentinut ascunse in decursul timpului, in care s-au investit bani degeaba. De exemplu, in cazul inchiderilor de mine care au presupus sume mari de bani nu s-au respectat toate conditiile de protectie a mediului care erau necesare”, a punctat Silvian Ionescu.

Orice emisie de peste 140 g CO₂/km, penalizata
Exista municipalitati, ca cea a Londrei, care au incercat ca, pe parcursul unui an, sa implementeze reguli de acceptare in oras numai a unor vehicule echipate cu motoare cu un nivel cat mai scazut de emisii de noxe, insa fara rezultate. Ca atare, singura „bariera” ecologica ramasa in vigoare, pentru vehiculele aflate in uz atat in Romania, cat si in restul tarilor europene, este legea care precizeaza limitele maxime impuse emisiilor de CO₂.
„Comisia Europeana, prin comisarul general Stavros Dimas, a cerut in urma cu un an si jumatate respectarea unei cantitati maxime de 130 g de CO₂/km parcurs, ceea ce ar fi insemnat un motor Euro 7, care inca nu s-a inventat. Apoi, s-a ajuns la un compromis de 140 g/km parcurs, respectiv Euro 6, orice alta categorie de motoare fiind penalizata in toata Europa, deci si la noi”, a precizat Silvian Ionescu, completand: „acum, toata lumea se plange ca se penalizeaza Euro 5, dar trebuie respectata directiva europeana. Motorul Euro 5 produce intre 160 si 170 g de CO₂/ km parcurs, fata de cele 140 g acceptate, deci trebuie aplicata regula «poluatorul plateste».”

Garda de Mediu, pregatita pentru Schengen
Garda de Mediu este prima institutie de inspectie si control de mediu din Europa care va afisa pe site-ul propriu, in primul trimestru al anului, ghidurile de inspectie si control pe fiecare domeniu in parte, pentru ca publicul vizat sa aiba posibilitatea de a vedea cum poate fi inspectat si controlat, astfel incat sa nu existe niciun dubiu asupra modului in care se efectueaza aceste actiuni. „Pentru a le intocmi, incepand cu 2009 ne-am consultat cu experti din UE, fiind constienti ca este o munca extrem de laborioasa, in care sunt cuprinse foarte multe domenii de activitate”, a punctat Comisarul General.
Desi anul trecut a fost marcat de o lipsa mare de fonduri, ca si de salarii „taiate”, GNM a aplicat la fondurile europene pe 11 proiecte. „In prezent suntem in faza de pregatire a altor patru proiecte transfrontaliere, realizate in comun cu maghiarii, pe judetele de frontiera”, a punctat Silvian Ionescu. In plus, GNM detine deja avizul conform pentru proiectul referitor la judetele de frontiera cu Bulgaria, in perspectiva aderarii la Schengen, cand atributiile politiei de frontiera vor fi preluate de GNM. „Pana acum, pe Dunare, politia de frontiera avea atributiile noastre, fiind o zona de stricta protectie, insa, prin aderarea la Schengen, vom prelua noi responsabilitatile. In acest sens, am alcatuit impreuna cu colegii din Bulgaria un proiect comun, pe cele sapte judete de frontiera pe Dunare”, a mai spus reprezentantul GNM. Valoarea totala a proiectului, pe domeniul mediului, se ridica la 3,2 milioane de euro, din care circa 2,67 reprezinta participarea romaneasca.
Proiectul va incepe sa se deruleze in viitorul apropiat, cuprinzand vectori de instruire a personalului, dar si vectori de dotari noi.

Controalele tematice, anuntate din vreme
ONU a stabilit pentru anul acesta doua tematici speciale, 2011 fiind „anul padurii”, dar si al „chimicalelor”. Ca atare, „pe aceste doua teme vom actiona prioritar, dorindu-ne ca pe ansamblu sa mentinem ritmul de minimum 60.000 de inspectii si controale”, a precizat Silvian Ionescu. In plus, vor continua si actiunile „Braconierul”, pentru prevenirea si combaterea braconajului piscicol, si „Scutul padurii”, pentru prevenirea si combaterea delictelor silvice, insa ambele in varianta noua. De asemenea, vor fi controlate cu precadere firmele de dezmembrari ale vehiculele scoase din uz, pentru ca „ritmul si calitatea dezmembrarilor trebuie sa fie conforme cu banii pe care statul i-a dat de la Fondul de Mediu, ca o compensare pentru predarea autovehiculelor vechi”, a precizat comisarul general al GNM.
Un alt control tematic va viza compusii volatili de la benzinarii. In plus, incepand cu februarie, la trei luni dupa ce a intrat in vigoare legea privind colectarea selectiva a deseurilor de catre institutiile publice, vor incepe controale tematice de verificare a implementarii acestei legi. Lor li se va adauga si controlul tematic pe domeniul uleiurilor uzate. „Aici nu ma refer la uleiul de gatit, care ar trebui, la randul sau, colectat separat, ci la chestiuni majore. S-au privatizat retelele si distribuitorii de energie electrica, s-au modernizat peste 1.000 de transformatoare, dar nu regasim cantitatea de uleiuri (din categoria celor mai poluate) in registrele societatilor care trebuie sa le recicleze. Nu regasim nici cantitatea de uleiuri de motor de masina, la demolatorii de vehicule scoase in uz, si nu vedem recipientele pline de ulei de motor care sa corespunda cu capacitatea bailor de ulei a fiecarei masini dezmembrate”, a mai spus Ionescu.