Bulgaria Archives - Traficmedia

Investiții masive în infrastructura feroviară pentru conectarea Balcanilor la rețeaua europeană de transport

Deși dispune de un acces strategic la Marea Neagră, între România și Turcia, Bulgaria a jucat până recent un rol marginal în rețeaua de transporturi din sud-estul Europei.
Noile realități geopolitice, accentuarea coeziunii europene și apropiata adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2026 au schimbat însă paradigma: Sofia lansează un amplu program de investiții feroviare, menit să transforme țara într-un coridor logistic esențial între Europa Centrală, Orientul Apropiat și zona Mării Negre.

Strategia are două direcții principale:

îmbunătățirea legăturilor feroviare cu România,
crearea unei noi conexiuni rapide cu Turcia.

Conectarea cu România – modernizarea axei București–Giurgiu–Ruse

Primul proiect major de conectivitate are loc pe teritoriul României, dar vizează direct legătura transfrontalieră cu Bulgaria.
CFR SA a atribuit un contract de 450 de milioane de euro pentru modernizarea și electrificarea liniei Jilava–Giurgiu (93 km), principalul traseu feroviar de sud al capitalei.

Proiectul prevede:

electrificare completă la 25 kV,
instalarea sistemului european de semnalizare ERTMS,
digitalizarea integrală a controlului traficului,
și creșterea vitezei maxime până la 160 km/h pentru trenurile de pasageri.

Lucrările ar trebui finalizate până în 2028, iar pe partea bulgară va fi modernizat și tronsonul de frontieră Giurgiu–Ruse, inclusiv podul peste Dunăre.
Odată terminat, coridorul va permite interconectarea completă a rețelelor feroviare române și bulgare, ambele compatibile energetic și tehnologic.

Totuși, vitezele medii în Bulgaria rămân sub 100 km/h, ceea ce indică necesitatea unor investiții suplimentare pentru alinierea la standardele europene de performanță.

Noua legătură feroviară cu Turcia – ruta Yambol–Lesovo

Bulgaria își extinde infrastructura și spre sud, printr-o nouă linie feroviară de circa 70 km între Yambol și Lesovo, unde va fi construit un nou punct de frontieră feroviară cu Turcia.

Proiectul include:

modernizarea a 40 km de cale ferată existentă,
construcția a 30 km de linie nouă,
viteze maxime de 120 km/h pentru trenurile de marfă,
și integrarea digitală în rețeaua TEN-T Oriental/Mediterranean.

Noua rută va constitui o alternativă la axa Svilengrad–Kapıkule, astăzi una dintre cele mai aglomerate linii din Europa de Sud-Est.
Din Lesovo, conexiunea se va lega de linia de mare capacitate Lesovo–Istanbul (150 km), unde mai este de finalizat doar tronsonul de frontieră de circa 20 km.

Prin această modernizare, transportul de marfă între Sofia și Istanbul ar putea fi redus cu aproape două ore, iar traficul logistic se va redistribui mai eficient între coridoarele existente.

O strategie pentru integrarea Balcanilor

Cele două proiecte feroviare – spre România și Turcia – sunt considerate complementare și fac parte din inițiativa de integrare a Balcanilor în rețeaua de transport europeană.
Ele vizează conectarea Bulgariei la coridorul european TEN-T Rin–Dunăre, precum și la axa Oriental/Mediterranean, ce leagă Europa Centrală de Asia Mică.

În paralel, Sofia implementează măsuri de digitalizare a operațiunilor logistice, de electrificare a trenurilor de marfă și de reducere a emisiilor, în concordanță cu obiectivele Pactului Verde European.

Prin modernizarea infrastructurii către România și construirea noii linii spre Turcia, Bulgaria se repoziționează ca verigă-cheie între nordul și sudul Europei, între spațiul comunitar și Orient.
Țara aspiră să devină, până la sfârșitul deceniului, un nod logistic regional – un „coridor de oțel” al Balcanilor, care să conecteze eficient transportul feroviar, portuar și rutier din Europa de Sud-Est.

Aderarea României la spațiul Schengen și perspectiva de a se alătura statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dau companiilor germane, în special celor din Bavaria, un nou impuls de a investi. Regiunea de sud-est a Europei a căpătat o nouă valoare pe harta zonelor cu potențial de dezvoltare, iar companiile germane acordă o atenție sporită acestor piețe.

În cadrul unei prezentări organizate de Camera de Comerț și Industrie (IHK) din München, intitulată „Rumänien & Bulgarien – Wachstum, Dynamik, Zukunft” (România și Bulgaria – creștere, dinamică, viitor), mai multe companii bavareze și românești au fost invitate la München pentru discuții și întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților din ambele țări.

Din partea României, pe lângă reprezentanții AHK România, au fost prezente companii bavareze Infineon Technologies România, Lipsticks GmbH și Knauf Group, companii românești OVES Enterprise și Assist Software, precum și autorități din cadrul Primăriei Municipiului Oradea, Primăriei Municipiului Deva și Primăriei Municipiului Reșița.

„Inițiativa IHK München de a reuni companii din Germania, România și Bulgaria este o consecință directă a interesului tot mai mare manifestat de companiile germane față de această regiune. Ne-am bucurat să vedem că și din partea României, firmele și autoritățile doresc să colaboreze cu mediul de afaceri german și să identifice noi modalități de creștere economică. În România, sectoare precum cele din tehnologia informației și comunicațiilor, industria auto, energia, precum și producția și Industria 4.0 (inteligența artificială și analiza de date, robotica și automatizarea) prezintă un potențial ridicat de afaceri pentru companiile germane. În plus, un ecosistem start-up în creștere oferă oportunități concrete pentru implicare antreprenorială. Mă bucură în mod special participarea la acest eveniment a multor companii românești inovatoare și că, astfel, putem deschide și pentru ele piața de export germană.”, a menționat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Consulul general al României la München, Miheia-Mălina Diculescu-Blebea consideră că stabilitatea, eficiența și parteneriatul sunt reperele care definesc noul curs al României.

„Guvernul reformează finanțele, administrația și infrastructura – cu o prioritate clară pentru siguranța investițiilor și conectarea la Europa. Noile proiecte arată că România gândește strategic și acționează european. Aderarea la OCDE până în 2026 marchează tranziția de la un «rule taker» la un «rule maker» – un semnal puternic pentru investitori și parteneri. Până în 2030, România își propune să devină o forță tehnologică de încredere în Europa de Sud-Est – umăr la umăr cu Germania. Viitorul se construiește, nu se așteaptă.”, a declarat Miheia-Mălina Diculescu-Blebea.

Participarea autorităților și a întreprinderilor românești la astfel de evenimente contribuie la promovarea brandului de țară și la creșterea vizibilității internaționale a României, oferindu-i posibilitatea de a intra sau de a se extinde pe noi piețe. Efectele directe ale unei astfel de participări pot să nu fie vizibile imediat, însă pe termen mediu vor determina creșterea investițiilor străine și a exporturilor, precum și facilitarea dezvoltării de proiecte comune și parteneriate. În plus, întreprinderile românești vor avea ocazia să înțeleagă mai bine situația și firmele locale și să se pregătească pentru planurile viitoare de a deschide filiale în Germania.

Extinderea afacerilor, parteneriatele și schimburile comerciale, în special exporturile, sunt soluții reale pentru reducerea deficitului bugetar al României, care depășește 8% din PIB, precum și stimulentele pentru dezvoltarea economiei pe baze sănătoase.

Evenimentul a evidențiat potențialul economic, evoluțiile tehnologice și dinamica geopolitică a regiunii Mării Negre, inclusiv oportunitatea pentru participanți de a discuta direct condițiile specifice de operare și perspectivele concrete pentru implicare antreprenorială din fiecare țară.

România devine un centru performant în domeniul înaltei tehnologii și al inovării, oferind noi oportunități de afaceri pentru înaltă tehnologie și inovație prin parteneriate, investiții sau acces la noi piețe.

Aderarea la Spațiul Schengen de la începutul lui 2025 a permis simplificarea proceselor de liberă circulație a mărfurilor, ceea ce a contribuit la optimizarea afacerilor transfrontaliere.