Bulgaria Archives - Pagina 4 din 28

Guvernul Bulgariei intenționează să aplice, începând cu 1 martie 2026, un nou sistem de taxare rutieră care include o componentă bazată pe emisiile de CO₂, precum și elemente legate de zgomot și congestie. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de actualizare a Tarifului pentru taxele percepute pentru trecerea și utilizarea rețelei rutiere naționale, aflat în dezbatere publică.

Prin această reformă, taxele nu vor mai reflecta exclusiv costurile de întreținere a infrastructurii, ci vor integra și costurile externe generate de transport – emisii nocive, poluare fonică și congestie. Diferențierea tarifelor în funcție de clasa de emisii CO₂ urmărește să creeze stimulente economice pentru utilizarea unor vehicule mai puțin poluante, fără a introduce interdicții administrative directe.

Autoritățile bulgare arată că mecanisme similare sunt deja aplicate în mai multe state membre ale UE și că alinierea sistemului național va reduce riscul redirecționării traficului de tranzit poluant către Bulgaria.

Statul estimează venituri suplimentare de peste 100 milioane euro anual

Potrivit calculelor oficiale, scenariul de bază (fără modificări) ar genera venituri anuale totale de aproximativ 551,1 milioane euro, din care:

390,3 milioane euro din taxe de drum;
160,8 milioane euro din viniete.

Pentru 2026, considerat an de tranziție (aplicare din martie), modelul combină două luni cu tariful actual și zece luni cu noul sistem. Veniturile totale sunt estimate la 642,2 milioane euro, ceea ce înseamnă un plus de circa 91 milioane euro față de scenariul de bază.

Începând cu 2027, când noul tarif se va aplica integral timp de 12 luni, veniturile anuale sunt estimate la 660,4 milioane euro, cu aproximativ 109 milioane euro mai mult decât în sistemul actual.

Autoritățile justifică reforma prin necesitatea asigurării unei finanțări sustenabile pentru infrastructura rutieră și a implementării obiectivelor de mediu.

Componenta CO₂ majorează semnificativ tarifele pe kilometru

Creșterea tarifelor este legată în principal de introducerea componentei CO₂. Pentru camioanele și autobuzele de până la 12 tone, aceasta este stabilită la 4 eurocenți/km pe autostradă, iar pentru vehiculele de peste 12 tone variază între 5 și 7 eurocenți/km.

În această etapă, componentele privind poluarea fonică și congestia au valori zero, însă rămân incluse în structura de calcul.

Pentru camioanele de până la 12 tone cu Euro 6, taxa pe autostradă ar urma să crească de la 6 la 8 eurocenți/km (aproximativ +30%). Pentru vehiculele mai vechi, din clasele Euro 1–4, taxa ar putea ajunge la 11–12 eurocenți/km, față de 7–8 eurocenți/km în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de circa 50%.

În cazul autobuzelor, impactul este mai pronunțat. Pentru Euro 6, taxa ar crește de la 3 la 6 eurocenți/km, iar pentru Euro 5 la 7 eurocenți/km, ceea ce reprezintă o majorare de până la 130%.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice (MDRPW) subliniază că vehiculele grele vechi și poluante vor fi taxate cu aproximativ 50% mai mult decât cele Euro 6/EEV și cu 30% mai mult decât cele Euro 5.

Reducerile se mută de la combustibil alternativ la emisii reale

Proiectul prevede eliminarea scutirii de 50% acordate anterior vehiculelor peste 3,5 tone care utilizau combustibili alternativi ca unică sursă de energie. În noul sistem, nivelul taxei va depinde exclusiv de clasa reală de emisii CO₂.

În schimb, se introduce posibilitatea unor reduceri sau scutiri pentru vehiculele cu emisii zero, până la 30 iunie 2031. După această dată, reducerea va fi limitată la maximum 75% din taxa aplicabilă clasei 1 de emisii CO₂. Practic, camioanele electrice ar putea beneficia de treceri gratuite sau aproape gratuite în următorii cinci ani, iar ulterior vor plăti doar o fracțiune din taxa standard.

Sistemul propus marchează trecerea de la un model de taxare relativ uniform la unul diferențiat, în care nivelul taxei este corelat direct cu performanța de mediu a vehiculului. Pentru operatorii de transport, impactul va depinde de structura flotei și de ponderea vehiculelor moderne în exploatare, într-un context în care Bulgaria a majorat deja tarifele de două ori în 2025, cu câte 10% în aprilie și octombrie.

**Sursă foto: Tranzit AI

Marketplace-ul online internațional de top, Trendyol a accelerat expansiunea regională, oferind comercianților români acces la noi piețe externe. În prezent, aproximativ 1.500 de vânzători români își comercializează produsele pe piața din Grecia, vânzările aducându-le o creștere medie de 30% a afacerii. În plus, la doar două săptămâni de la lansarea opțiunii pe platformă, peste 1.300 de comercianți români au început să vândă în Bulgaria.

Planul de extindere regională a început în noiembrie 2025, când Trendyol a facilitat piața din Grecia pentru toți comercianții parteneri din România. La finalul lui ianuarie 2026, compania a extins acest model în Bulgaria, consolidând astfel rolul României ca hub regional de e-commerce.

Ofertele comercianților români pe aceste piețe includ peste 2,2 milioane de produse listate pentru Grecia și peste 2 milioane pentru Bulgaria, acoperind o gamă variată de categorii, de la articole de fashion și home până la produse de beauty și lifestyle.

„Consolidarea României ca piață internă robustă și dezvoltarea sa ca hub strategic pentru expansiunea internațională a afacerilor locale reprezintă priorități strategice cheie pentru noi. Investițiile continue în logistică, sisteme de plată, conformitate și capabilități cross-border susțin această direcție, permițându-le comercianților români să își dezvolte cu ușurință afacerile, atât la nivel local, cât și internațional.”, a precizat Irem Yılandil, Head of International Expansion, Trendyol.

Expansiunea internațională este susținută de infrastructura regională a Trendyol, oferind comercianților din țară o experiență end-to-end comparabilă cu vânzările locale. Vânzătorii beneficiază de o rețea logistică transfrontalieră operată împreună cu parteneri internaționali de top și au acces la funcționalitățile Seller Center din fiecare piață. Instrumente precum migrarea automată a discounturilor și cupoanelor din România în Grecia și Bulgaria permit comercianților să implementeze rapid strategii comerciale și să câștige vizibilitate pe noile piețe.

Datele Trendyol arată că vânzările către Grecia au generat în medie aproximativ 30% din afacerile suplimentare pentru comercianții români care au ales această opțiune, confirmând potențialul semnificativ al extinderii regionale prin intermediul acestei platforme.

În prezent, peste 8.000 de comercianți români (cele mai multe IMM-uri) își desfășoară activitatea pe Trendyol, reprezentând aproximativ 50% din volumul local al platformei. Pe termen mediu și lung, compania se așteaptă ca ecosistemul vânzătorilor români să crească accelerat, atât datorită consolidării pieței locale, cât și accesului tot mai facil la piețele externe din regiune.