Camera de comert romano-germana Archives

Autoritățile române ar trebui să acorde prioritate politicilor publice referitoare la măsuri de eficiență energetică, în paralel cu o strategie investițională pe termen mediu și lung pentru a facilita dezvoltarea de noi capacități de producție, arată Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Criza energetică necesită soluții țintite în locul măsurilor generale care pot duce la un tratament discriminatoriu în rândul populației, dar și între operatorii regăsiți pe lanțul valoric energetic, scrie AHK în comunicatul remis Tranzit. Pe lângă sprijinul financiar direct pentru populație și IMM-uri, sunt necesare măsuri de reducere a vulnerabilității energetice și de asigurare a competitivității economice a industriei, prin politici de eficiență energetică. Pentru acest scop sunt disponibile și o serie fonduri europene, mai spune sursa citată.

Proiect de lege cu probleme

La 1 februarie s-au împlinit circa 3 luni de la promovarea așa-numitului „Pachet de iarnă” de către Guvernul României, prin OUG nr.118/2021, cu scopul de a atenua efectele crizei energetice. Cu toate acestea, AHK România dorește să sublinieze că proiectul de Lege trimis spre promulgare ridică mari semne de îngrijorare, atât pentru producătorii de energie, cât și pentru operatorii de rețele și furnizorii de energie, împiedicând industria energetică să opereze pe o piață predictibilă, respectiv în condiții de piață liberă.

Mai exact, din punctul de vedere al AHK, următoarele principii stabilite în OUG nr.118/2021 sunt problematice:

• La nivelul Uniunii Europene, vulnerabilitatea energetică este recunoscută ca o problemă socială și nu în mod explicit o problemă legată de sectorul privat sau a industriei energetice, prin urmare ar trebui să fie gestionată în primul rând de autorități;

• În plus, OUG nr.118/2021 necesită resurse financiare impresionante pe care companiile private sunt obligate în mod nedrept să le susțină din propriul buget, fără a avea o perspectivă clară de recuperare a costurilor;

• Referitor la rețele energetice, această categorie de operatori economici a fost exclusă din schema de sprijin, în ciuda faptului că a fost afectată în egală măsură de criza energetică, fiind nevoită să achiziționeze energie pentru acoperirea pierderilor din rețea la un nivel de preț fără precedent de pe piața angro;

• În ce privește sectorul de producție a energiei, considerăm că proiectul de lege conduce la o discriminare clară între producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili și producătorii de energie electrică, prin aplicarea unei taxe de tip Windfall doar la ultima categorie menționată;

• În plus, în ciuda faptului că o taxă excepțională ar trebui să aibă în vedere doar reținerea de profituri excepționale, prevederile OUG nr.118/2021 se raportează la totalul veniturilor realizate, generând astfel îngrijorări semnificative cu privire la acoperirea costurilor de producție;

Măsurile impuse de Pachetul de Iarnă în ultimele trei luni au avut un impact puternic asupra sectorului furnizării de energie și gaze.

„Având în vedere că în ultimele luni, peste 60.000 de clienți finali de gaze naturale au fost preluați de FUI (furnizori de ultimă instanță), iar trei sferturi dintre furnizorii de gaze naturale au solicitat retragerea/suspendarea licențelor, AHK ține să precizeze că orice măsuri de protecție care urmează să fie luate de autoritățile publice prin intermediul inițiativelor legislative ar trebui să respecte în primul rând principiile predictibilității și transparenței.“

Legislația care vizează abordarea vulnerabilității energetice ar trebui, de asemenea, să fie formulată clar și să nu permită intervale de timp între momentul promovării și momentul adoptării legislației secundare care detaliază procedurile de implementare. În ceea ce privește aspectele menționate mai sus, solicităm urgent autorităților să ia în considerare rafinarea măsurilor prezente în OUG nr.118/2021, în conformitate cu propunerile AHK.

AHK se află în discuții cu Guvernul privind extinderea măsurilor de tip Kurzarbeit (flexibilizarea temporară a muncii) nu numai în contextul pandemic, ci și pentru alte situații de criză (financiară, sanitară etc.), iar acest lucru s-ar putea întâmpla într-o lună de zile, adică din octombrie, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Kurzarbeit, măsura de flexibilizare a muncii, aplicabilă în situații de criză și dezvoltată în Germania în urmă cu 110 ani, este folosită de 17 țări în UE, iar acum este implementată și în legislația românească prin OUG nr. 132/2020. Trebuie precizat că pachetul cuprinde o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri, dar și statul, care vor fi aplicabile până la finalul acestui an.

„Acum trecem împreună prin pandemie, vor mai veni și alte momente în care va fi nevoie de o astfel de legislație, chiar dacă acum pare a fi făcută doar pentru pandemie avem în discuție ca în următoarea lună ea să fie generalizată pentru acest tip de fenomen temporar. Sigur că și companiile profită, în sensul în care au forță de muncă, și statul profită, prin diminuarea numărului de șomeri. Însă este o situație de câștig pentru toată lumea“, a afirmat președintele AHK România.

Anastasiu a mai completat prin faptul că mecanismul de ajutor își atinge potențialul prin flexibilizarea de care ar trebui să dea dovadă. Iar pentru acest lucru, pe lângă resursele financiare aduse de stat, este nevoie de onestitate și încredere, inclusiv din partea mediului de afaceri. Deși legea există, ea nu are încă acel grad de flexibilitate dorit de companii, „însă este un început și pe el putem să construim“.

„Inițiativa a pornit de la textul de lege german, pe care am încercat să îl adaptăm. Noi l-am propus cât mai aproape de cel original, dar el a suferit mai multe modificări, însă a fost un proces evolutiv pe care l-am adus la bun sfârșit acolo unde suntem astăzi cu OUG 132/2020, o formă de lege implementată. Știm deja că nu este o lege perfectă, multe voci sesizează că deja sunt diverse probleme, o dată cu privire la condițiile de bază, apoi, de asemenea, cu privire la aspecte tehnice ce țin de partea de implementare“, a declarat și Anca Grigorescu, avocat specializat în dreptul muncii, partener în cadrul societății de avocatură bpv GRIGORESCU ȘTEFĂNICĂ, coordonator al comitetului de dreptul muncii în cadrul AHK.

Foto: wall-street.ro