Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Carabinierii italieni au anchetat doi proprietari ai unei firme de reparații de paleți din provincia Mantua, care foloseau ca „mașini de lucru” (după cum îi numeau chiar ei)  aproximativ 20 de muncitori, majoritatea imigranți din diferite țări (India, Pakistan, Maroc, România) care, potrivit anchetatorilor, lucrau între 10 și 18 ore pe zi la repararea paleților și dormeau într-un container.

Aceștia lucrau în mod oficial în baza unui contract regulat, dar carabinierii au constatat că condițiile de muncă nu corespundeau condițiilor contractuale în ceea ce privește orele de lucru și mediul de lucru. Ancheta a dezvăluit că, în unele cazuri, lucrătorii au fost „închiriați” altor companii din provinciile Parma, Cremona, Verona și Vicenza. Iar cei care au protestat au fost forțați să-și semneze demisiile.

La finalul anchetei, Procuratura din Mantova a solicitat ca cei 2 antreprenori să fie trimiși în judecată, cerere care a fost acceptată de judecătorul pentru investigații preliminare Antonio San Cassano. Infracțiunile pentru care vor trebui să răspundă sunt „caporalato”, adică intermediere ilegală și exploatare a forței de muncă în complicitate.

Intralogistica a devenit un instrument de fraudare a bancilor si a autoritatilor fiscale. Garda Financiara italiana impreuna cu carabinierii din Bologna au descoperit acest lucru in contextul unei investigatii mai complexe care a implicat mai multe companii intr-o schema de frauda. Organizatia achizitiona firme aflate in dificultate financiara temporara, pe care apoi le folosea pentru a obtine imprumuturi de la banci, depunand planuri de afaceri false sau cereri de plati in avans pe facturi false.

Potrivit anchetatorilor, o companie care desfasura comert si intretinere de stivuitoare, declarata in faliment de Curtea din Bologna in 2014, se afla in centrul „mecanismului rotativ de facturi false, despagubiri necuvenite pentru creditele inexistente si frauda comisa impotriva institutiilor de credit Felsine”.

Ascundand starea de insolventa a companiei, suspectii au incasat credite de la banci pentru sume importante si, in acelasi timp, au mascat iesirile de bani din companie prin facturi false catre terti conformi. In acest fel, au colectat numerar si active si apoi au disparut. Aceasta frauda a provocat pagube sistemului bancar, institutiilor de leasing si autoritatilor fiscale in valoare de sase milioane de euro.

Anchetatorii au fost nevoiti sa efectueze investigatii complexe pentru a reconstrui miscarile de bani, in timp ce suspectii se laudau cu cunostinte foarte influente in cadrul institutiilor. Desi unul dintre suspecti a distrus conturile in mijlocul anchetei, anchetatorii au obtinut dovezi valide pentru a trage la raspundere opt persoane de faliment fraudulos, despagubiri necuvenite si fraude fiscale.