Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Între 16 și 23 noiembrie, adică după trei săptămâni de carantină în Franța, FNTR (Federația Națională a Transporturilor Rutiere) a desfășurat o anchetă printre transportatorii din această țară, pentru a determina impactul economic al noii stări sanitare asupra activității lor. Peste 800 de manageri au răspuns acestei solicitări – 46% conduc firme care au mai multe activități, 17% au două activități și 36% nu sunt specializate decât într-o singură activitate – iar modul în care privesc ei situația din prezent și din viitorul apropiat este foarte sumbru, deși a doua carantină nu a dus la oprirea totală a activității.

Principalele probleme cu care se confruntă firmele de transport din Franța sunt căderea volumelor, dezechilibrele care duc la creșterea costurilor și presiunea asupra prețurilor. 54% dintre manageri se declară nemulțumiți de situația actuală, cu 6% mai mulți decât la sondajul din luna anterioară.

Totuși, în carantina din noiembrie firmele de transport rutier de marfă au abordat situația mai bine decât la prima carantină, numai 17% dintre ele oprind total sau parțial activitatea – pentru comparație, la început de iunie 33% dintre ele erau în această situație. 49% remarcă o scădere a volumelor comparativ cu perioada similară din 2019, iar scăderea medie a fost de 17% – în cazul firmelor cu mai puțin de 10 angajați scăderea a fost mai mare, de 24%. Pentru 5% dintre operatori volumul de activitate a crescut între 15 octombrie și 15 noiembrie, iar pentru 46% a fost stabil.

27% dintre firme au camioane pe dreapta, fiind vorba, în medie, de 18% din flotă.

Firmele de profil sunt afectate și de această dată diferit, în funcție de domeniul de activitate al clienților, cele mai vulnerabile fiind transportul de produse periculoase, de containere și de mașini.

Ca și în primăvară, continuă să fie dezechilibre, ceea ce privește costurile de transport. 62% dintre transportatori au probleme legate de criza sanitară, 36% fac mai mulți kilometri pe gol, în medie circa 15%, 36% simt presiunea asupra prețurilor, 34% trebuie să facă față faptului că angajații au fost contacți ai unor persoane infectate cu noul virus sau au refuzat să vină la muncă, 27% au clienți care întârzie plata sau chiar nu pot plăti, iar în cazul a 15% e nevoie să se lucreze ore suplimentare. Dincolo de toate aceste neajunsuri, toți managerii chestionați se tem de un efect de dumping despre care cred că va fi ucigător pentru întreaga industrie de transport.

Numai 3% dintre șoferii francezi sunt în șomaj parțial, iar pentru următoarele luni trei manageri din patru au în vedere menținerea numărului de angajați și 19% se gândesc la concedieri. Și, deși cei mai mulți directori de firme nu au în vedere disponibilizări, nici nu vor recruta personal în următoarele luni, ceea ce este o schimbare radicală de situație pentru domeniul transporturilor.

67% dintre manageri apreciază că nivelul lichidităților este stabil – deși nu suficient pentru a face investiții – 28% îl consideră scăzut, iar 4% în creștere. În aceste condiții, firmele nu-și pot face sau păstra planuri de investiții pentru 2021, deci își vor menține mijloacele de producție actuale, în condițiile în care însă au și provocarea tranziției energetice – drept pentru care este nevoie de sprijin din partea autorităților, iar aici FNTR propune un dispozitiv de tip PGE (Preț Garantat de Stat) dedicat investițiilor în vehicule tot mai curate.

Asociația Federală a Expeditorilor de Mobilă (AMÖ), Asociația Federală de Transport și Logistică (BGL), Asociația Federală a Logisticii de Coletărie și Express (BIEK), Asociația Federală a Economiei, Transporturilor și Logisticii (BWVL) și Asociația Federală de Expediții și Logistică (DSLV) i-au adresat primarului Berlinului, Michael Müller, membru al Partidului Social Democrat, o scrisoare în care se arată că noul coronavirus a creat prea multe reglementări specifice fiecărui stat referitoare la carantină, la obligația de testare și la interdicțiile de cazare, ceea ce face imposibilă planificarea pentru companiile din aceste domenii și angajații lor, în special cei mobili.

Scrisoarea vine în contextul în care la nivelul UE, unde Germania deține acum președinția Consiliului Uniunii Europene, a fost recunoscută deja importanța menținerii lanțurilor de aprovizionare, drept pentru care li se oferă angajaților din transportul de marfă care nu prezintă simptome de Covid-19 o modalitate ușoară și uniformă de a fi scutiți de restricțiile la intrarea în țară referitoare la carantină și la obligația de a se testa. Deja există câteva linii directoare ale UE pe care Germania le susține, ba chiar le-a și inițiat, „și totuși reglementările germane reale sunt diametral opuse“.

Mult mai gravă este practica inconsistentă și netransparentă a implementării ordonanței în diverse landuri germane: unele dintre ele nu permit acum nicio excepție la întoarcerea personalului mobil din zonele cu risc din străinătate, astfel că acele persoane trebuie să se izoleze cel puțin 24 de ore. Alte state federale respectă practica din lunile anterioare, în care nu au fost restricții. Și mai sunt și reglementări regionale care se schimbă periodic.

Din această cauză, companiile de logistică sunt tot mai puțin capabile să mențină lanțurile de aprovizionare, așa că asociațiile semnatare ale scrisorii solicită adoptarea cât mai rapidă a unor reglementări la nivel național care să scutească personalul mobil din transport de obligația de a intra în carantină și de a se testa. „Cu atât mai mult cu cât astfel de excepții se aplică deja în toate statele UE.“