Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Autoritatea Vamală Română, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Uniunea Internațională a Transportului Rutier, Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România, Asociația Internațională a Transportatorilor Auto din Republica Moldova  și Asociația Transportatorilor Rutieri Internaționali din Ucraina, s-au întâlnit la biroul vamal de frontieră Albița pentru a analiza timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei între România și Republica Moldova, respectiv între România și Ucraina. Reprezentanții părților au înaintat mai multe propuneri, exprimându-și încrederea că acestea vor contribui la fluidizarea și optimizarea traficului de mărfuri și mijloace de transport, în corelare cu noile tendințe în dezvoltarea economiei regionale.

Delegația Autorității Vamale Române (AVR), condusă de președintele Marcel Mutescu, a avut joi o întâlnire cu delegațiile Serviciului Vamal al Republicii Moldova (SVRM), Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU), Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC-URTA), Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (IRU), Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto din Republica Moldova (AITA) și Asociației Transportatorilor Rutieri Internaționali din Ucraina (ASMAP UA). Scopul întâlnirii a fost de a identifica împreună soluții pentru reducerea timpilor de așteptare la intrarea în România dinspre Republica Moldova și Ucraina.    

„Înțelegem implicațiile timpilor de așteptare la frontieră asupra activității trasportatorilor rutieri, de aceea am fost și suntem în permanență deschiși pentru un dialog constructiv în acest sens. Ca urmare a discuțiilor de azi, am stabilit că începând cu data de 1 august 2024, în cadrul unui proiect pilot inițiat de autoritatea vamală, titularii de carnete TIR care folosesc aplicația TIR-EPD, pentru predeclararea electronică, vor putea să folosească artera dedicată AEO și camioanelor goale la birourile vamale de frontieră Albița și Siret”, a declarat preşedintele Autorității Vamale Române, Marcel Mutescu. „Preconizăm ca acest proiect pilot să fie implementat până la sfârșitul anului, după care vom evalua rezultatele și vom decide asupra necesității extinderii acestei facilități și la celelalte birouri vamale”, a completat președintele AVR.

Totodată, reprezentanții autorității vamale au reamintit procedurile vamale simplificate care pot fi utilizate de către transportatori, cum ar fi posibilitatea de declarare prealabilă a informațiilor necesare efectuării analizei de risc specifice.

În contextul aprobării Ordonanței de Urgență nr. 76/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Autorității Vamale Române, reorganizarea activității acesteia precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, președintele AVR a informat participanții la întâlnire despre instituirea Programului Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale pentru perioada 2025-2030, cu un buget de maxim un miliard de lei, bani care vor fi folosiți pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii specifice aflate în administrarea autorității vamale, pentru consolidarea capacității instituționale în combaterea fraudelor vamale, evaziunii fiscale, contrabandei, traficului de droguri și/sau de substanțe stupefiante.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate, de asemenea, principalele proiecte de modernizare de care au beneficiat deja o parte din birourile vamale de la frontierele de nord și est, repectiv Siret, Albița, Sculeni și Giurgiulești, inclusiv dotarea acestora cu sisteme de scanare cu raze X. A fost subliniată totodată strânsa cooperare dintre autoritățile din România și Republca Moldova, amintindu-se, în acest context și beneficiile controlului coordonat care se efectuează pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albița (România) – Leușeni (Republica Moldova), pe sensul de intrare în țara noastră. Părțile au agreat că vor continua să monitorizeze situația din punctele de trecere a frontierei și vor avea întâlniri periodice pentru coordonarea provocărilor legate de activitatea transportatorilor rutieri. 

CEVA Logistics a lansat recent o nouă rută de transport rutier internațional (TIR) de-a lungul coridorului China-Kirghizstan-Uzbekistan, deschizând noi rute comerciale în China și Asia Centrală. Se așteaptă ca deschiderea noii rute să stimuleze creșterea comerțului între cele trei țări și să aducă beneficii în întreaga regiune.  

CEVA Logistics a organizat o ceremonie de tăiere a panglicii pentru a sărbători lansarea noii rute, în timp ce convoiul de transport format din șase camioane a plecat din orașul Kashgar, situat în vestul Chinei, în interiorul țării, și a traversat Kârgâzstanul. Încărcate cu componente industriale, piese auto și bunuri de consum, primele camioane TIR de pe noua rută au ajuns cu succes în cel de-al doilea oraș ca mărime din Uzbekistan, Samarkand, după aproximativ 1100 km. 

Joanna Zhu, director general pentru China Mare, CEVA Logistics, a declarat: „Ambele companii au fost implicate în această călătorie: Odată cu succesul pilotului, CEVA se așteaptă la mai multe operațiuni TIR regulate pe această nouă rută, cu aproximativ 100 de camioane în fiecare lună. CEVA va continua să optimizeze portofoliile de produse terestre și feroviare pentru a deschide rute directe, consolidând în același timp capacitățile intermodale. Vom dezvolta mai multe rute comerciale dinspre China spre vest și vom spori reziliența comerțului de-a lungul coridorului.”

Coridorul sudic facilitează comerțul regional 

Asia Centrală este principalul pasaj de-a lungul Drumului Mătăsii Han-Tang. Coridorul de transport terestru China-Kârgâzstan-Uzbekistan este un exemplu concret al inițiativei chineze „Belt and Road”. Deschiderea unui pasaj sudic are capacitatea de a schimba întregul model de transport din vestul Chinei. Se așteaptă ca coridorul sudic să lărgească aria de transport a Podului Continental Eurasiatic. Pe măsură ce mai multe parcuri logistice se vor stabili în Kashgar, companiile exportatoare care expediază bunuri precum piese auto, vehicule finite și bunuri de consum și de comerț electronic vor beneficia foarte mult de noua rută.

Pe măsură ce ruta China-Kirghizstan-Uzbekistan se va consolida, CEVA anticipează că Kashgar va deveni un centru de consolidare la sol pentru China de Vest. Pe lângă soluția TIR, CEVA continuă să exploreze și să își consolideze soluțiile multimodale și să deschidă noi rute directe pe măsură ce se dezvoltă infrastructura din regiune. Planurile actuale prevăd ca linia ferată China-Kirghizstan-Uzbekistan să fie finalizată în 2025 și va deveni cea mai scurtă rută de transport de marfă din China către Orientul Mijlociu și Europa. Se preconizează că această cale ferată se va întinde pe mai mult de 500 km – peste 200 în China, 250 în Kârgâzstan și ultimii 50 km în Uzbekistan. 

„IRU și CEVA Logistics au stabilit o cooperare fructuoasă de când TIR a fost implementat în China în 2018. De la primul istoric primii piloți TIR dus-întors China-Europa până la recenta nouă rută TIR de-a lungul coridorului de importanță strategică China-Kirghizstan-Uzbekistan, IRU a colaborat cu membrii pentru a dezvolta servicii inovatoare de transport rutier în cadrul TIR. Împreună cu membrii și partenerii noștri, IRU va continua să promoveze o conectivitate rutieră mai rapidă, mai sigură și mai eficientă între Est și Vest”, a declarat Yan Zhou, reprezentantul șef al IRU pentru Asia de Est și de Sud-Est.

IRU consideră că folosirea carnetului TIR ar ajuta foarte mult la dezvoltarea transportului feroviar de mărfuri generale, așa cum s-a întâmplat în Europa după război. China a început să utilizeze carnetele TIR în 2018. CEVA Logistics este membră a IRU din 2019, iar liderul global al CEVA pentru soluții transfrontaliere și multimodale, Kelvin Tang, a primit recent premiul IRU New Industry Shapers în semn de recunoaștere a realizărilor sale în pionieratul transportului TIR în China și în promovarea comerțului Asia-Europa. În ciuda eforturilor IRU, numărul carnetelor TIR eliberate este în scădere În 2022, organizațiile membre ale IRU au eliberat 456.000 de astfel de carnete, față de 711.000 în 2021. Cei mai mari utilizatori de carnete TIR în 2022 au fost Iran, Uzbekistan, Turcia, Ucraina și Kazahstan. 

Organizația a înregistrat o cerere crescută de carnete TIR în țările din Asia Centrală și din Golf. Primul transport intermodal cu un carnet TIR digital a avut loc între India și Iran. Containerul a ajuns la destinatarul iranian la doar o zi de la sosire, în condițiile în care, anterior, era nevoie de 5 zile pentru a fi vămuit.