Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Imagini spectaculoase surprinse cu drona arată amploarea lucrărilor desfășurate pe rețeaua feroviară a României, mai ales pe segmentele dintre Apața și Cața și între Cața și Sighișoara. Întreaga axă transversală nord-sud, de aproape 500 de kilometri, de la Oradea — la granița cu Ungaria — până la București, prin nodul feroviar de la Brașov, este împărțită în tronsoane și modernizată treptat pe măsură ce contractele sunt atribuite. Aceste lucrări ample sunt finanțate în mare parte din fonduri europene și incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu un buget estimat la 1,8 miliarde de euro.

În șantierele active, lucrările sunt impresionante: traseele istorice pline de curbe sunt rectificate, apar tuneluri noi, viaducte lungi și șanțuri adânci care transformă complet infrastructura. Oficial, vorbim despre o modernizare, dar în realitate multe segmente sunt reconstruite de la zero, cu implicarea unora dintre cele mai puternice companii din construcțiile feroviare europene.

Odată finalizat, acest coridor feroviar între Ungaria și București va respecta standardele europene de infrastructură, electrificare și semnalizare și va permite circulația trenurilor de marfă cu viteze de până la 120 km/h. Totodată, proiectele urmăresc să reactiveze și legătura feroviară cu portul Constanța, cel mai mare hub de tranzit maritim al României la Marea Neagră, ceea ce ar consolida poziția țării ca punct logistic strategic între Est și Vest.

Primele loturi din planul de modernizare și electrificare a liniei Cluj Napoca–Oradea–Episcopia Bihor au fost atribuite începând cu octombrie 2022. Lotul 4, care acoperă 50 de kilometri de cale ferată de la granița cu Ungaria până la Aleșd, are o valoare de 490 de milioane de euro și este executat de un consorțiu condus de Webuild, alături de Pizzarotti și Salcef. În ianuarie 2023, CFR a semnat și contractul pentru lotul 2, de 36,5 kilometri între Poieni și Aghireșu, pentru 295 de milioane de euro, cu RailWorks — același consorțiu care lucrează și la lotul 1, de 30 de kilometri între Cluj Napoca și Aghireșu. Termenele prevăd finalizarea lucrărilor în maximum patru ani.

Modernizarea nu se limitează doar la coridorul principal care leagă Ungaria de Marea Neagră. România face pași importanți și spre est, către Republica Moldova. În mai 2025, operatorii feroviari din cele două țări au semnat un memorandum de cooperare care prevede redeschiderea rutei Fălciu–Prut (Cantemir), electrificarea liniei Iași–Chișinău și modernizarea punctelor vamale de la Ungheni.

Un proiect simbolic este redeschiderea podului peste Prut la Fălciu, închis din 1992, pentru a facilita din nou transportul de containere între cele două țări. La începutul lui 2025, Comisia Europeană a decis să sprijine financiar reconstrucția completă a infrastructurii transfrontaliere, ca parte a eforturilor de a întări legăturile economice ale Republicii Moldova cu vestul Europei, în contextul renunțării treptate la dependența de Rusia. Reconstrucția podului cu ecartament dublu a început deja, iar pe partea moldovenească se vor reface aproape doi kilometri de linie ferată până la stația Prut, lucrările urmând să fie gata în august 2025.

Aceste investiții sunt o șansă reală pentru România de a-și moderniza rețeaua feroviară la nivel european și de a-și consolida rolul de coridor logistic strategic între Uniunea Europeană și estul Europei.

CFR Marfă a prezentat principalele rezultate ale activității sale din perioada 2022-2024 pentru a oferi o imagine clară și completă a evoluției companiei. În acești trei ani, compania a reușit îmbunătățiri semnificative ale performanțelor financiare, demonstrând că este un partener de încredere atât pentru clienți, cât și pentru furnizori. Rezultatele pozitive reflectă un comportament concurențial real și o evoluție constantă a companiei.

Principalii indicatori economici reflectă evoluția cotei de piață a societății, care a urcat de la 21,56% în 2020 la 31,2% în 2023. Deși s-a înregistrat o scădere temporară la 19,55% în 2021, compania a recuperat, ajungând la 28,2% în primele nouă luni ale lui 2024, conform celor mai recente date statistice.

Performanțele financiare ale CFR Marfă au generat o creștere constantă în perioada analizată. Cifra de afaceri a crescut cu 34% în 2022 față de 2021 și cu 12,9% în 2023 comparativ cu 2022. Evoluția pozitivă a continuat în primul semestru al lui 2024, menținându-se la un nivel acceptabil în semestrul al doilea, în contextul unei scăderi generale a pieței de transport feroviar.

În perioada 2022-2024, CFR Marfă a raportat un EBITDA pozitiv, indicând profitabilitate înainte de scăderea impozitului pe profit, dobânzilor și amortizărilor. Valoarea acestui indicator a fost de 134 de milioane de lei în 2022, 110 milioane de lei în 2023 și 6,8 milioane de lei în 2024.

În prezent, CFR Marfă adoptă un model de afaceri corect, respectând în totalitate legislația privind dumpingul și evitând practicile de vânzare sub prețul de producție. De asemenea, își propune obținerea unui profit prin tarife de transport competitive care susțin sustenabilitatea financiară, fapt demonstrat de performanțele economice constante și EBITDA pozitiv în ultimii trei ani.

CFR Marfă este al doilea cel mai mare jucător pe piața transporturilor feroviare de marfă din România, deținând aproximativ 30% din piață, având în portofoliu clienți importanți din industrie precum industria minieră, petrolieră, constructoare de mașini și cereale.

Achitând la termen facturile către toți furnizorii, inclusiv către CFR SA și SC Electrificare CFR SA, și plătind drepturile salariale fără întârzieri, CFR Marfă își respectă angajamentele financiare. De asemenea, compania respectă planul de eșalonare a datoriilor istorice și își reafirmă angajamentul de a opera responsabil și eficient, promovând concurența corectă și transparența într-un mediu echitabil pentru toți operatorii feroviari.