Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Volumele de transport feroviar din China spre Polonia și Germania (în TEU)

Din 2020 încoace Polonia este poarta principală pentru transportul feroviar de marfă în direcția China-UE, înaintea Germaniei, iar importanța sa continuă să crească, așa cum reiese dintr-un raport al Upply (China-EU rail freight on the rise again in 2024). În 2024 au intrat prin această țară 292.950 TEU, adică 88,6% din fluxurile totale, în creștere cu 149% față de 2023, după doi ani de declin legat de încetinirea cererii și mai ales de izbucnirea războiului în Ucraina, care a perturbat operațiunile.

Și fluxurile feroviare China-Germania au crescut în 2024, dar rămân la un nivel scăzut, de 23.790 TEU. Ruta China-Belgia s-a clasat pe locul al treilea, cu 7.900 TEU (+7,8%), în timp ce Ungaria, pe locul al patrulea, cu 4.046 TEU, a înregistrat un trafic stabil în ciuda unui prim semestru dinamic.

O analiză detaliată pe tipuri de produse arată că traficul crește pe aproape toate segmentele în direcția Est-Vest. Mașinile și echipamentele mecanice și electrice domină piața, reprezentând împreună 30% din volume, dar în 2024 au înregistrat o creștere puternică și autovehiculele (+192% la 31.304 TEU) și mobilierul, lenjeriile de pat și iluminatul (+182,7%). Iar pe locul al treilea după mașini și vehicule, cu un total de 31.108 TEU și o creștere de 268,4% față de anul anterior, se află sectorul de îmbrăcăminte, textile și încălțăminte.

Analizând performanța economică a Chinei în al treilea trimestru din 2024, Trezoreria franceză a remarcat o divergență și mai mare între producție și consum: consumul rămâne slab atât ciclic (+3,3% în primele trei trimestre), cât și structural (32% din PIB), ceea ce afectează volumele de transport feroviar de marfă în direcția UE-China, care sunt la un nivel scăzut din cauza scăderii cererii din China.

Pe această rută domină fluxurile Germania-China, dar ele pierd teren și au o pondere de 78,6% din total în 2024, față de 86% în 2023, iar volumele sunt la nivelul din 2017, de 39.079 TEU. Pe ruta Polonia-China s-a înregistrat o creștere cu 24,3% față de 2023, până la 8.626 TEU, mult sub nivelul din 2017.
Cu alte cuvinte, în direcția UE-China nu există un apetit real pentru transport feroviar. Creșterea din perioada 2020-2021 s-a datorat în mare parte unor factori excepționali, criza provocată de pandemia de Covid-19 și perturbarea transportului maritim, care a fost apoi marcată de dificultăți de acces la capacitate și de creșterea prețurilor.

Analiza pe tipuri de produs arată o scădere de 41,7%, până la 8.579 TEU, a fluxului de vehicule și piese asociate, care rămân totuși categoria cea mai importantă de bunuri transportate în direcția Vest-Est. Scăderea este și mai mare la utilaje și echipamente electrice, cu peste 70% în ambele cazuri, fiind afectată mai ales Germania.

Germania este prima țară UE din punct de vedere al valorii exporturilor și una dintre puținele state comunitare cu o balanță comercială pozitivă. Deci controlul și buna desfășurare a comerțului mondial au importanță strategică pentru sănătatea sa economică.

Germania are două bazine maritime, la Marea Nordului și la Marea Baltică, deci sistemul său portuar joacă un rol central între Europa de Est și de Vest, precum și în relația cu Scandinavia, și dispune de cinci porturi importante.

Primul dintre ele și al treilea din Europa ca tonaj este Hamburg, la gura Elbei, care a înregistrat în 2022 un trafic de 103,4 Mt (cu 7,2% mai puțin decât în 2021), adică 37% din totalul porturilor germane. Îl urmează Bremerhaven, Wilhelmshaven (ambele pe coasta Mării Nordului, ca și Hamburg), Rostock și Lübeck (ambele la Marea Baltică, nu foarte active în transportul de containere).

În 2022 traficul total din porturile germane a scăzut cu 3,2% față de 2021, până la 279,1 Mt, așa cum reiese dintr-o analiză Upply, iar numărul containerelor manipulate a fost și el mai mic: 13,9 milioane de UAT în 2022, cu 6,3% mai puține decât în 2021, an în care își revenise și crescuse cu 5,8% față de 2020.

Porturile germane nu au revenit încă la nivelurile anterioare crizei (15,0 milioane de UAT în 2019), în special din cauza politicii Zero-Covid care a fost în vigoare pentru cea mai mare parte a lui 2022 în China, precum și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare și congestiilor portuare, observate în principal în Asia și Statele Unite. Germania este foarte expusă la acești factori datorită importanței celor două regiuni pentru comerțul său exterior: China a reprezentat 21,5% din traficul german de containere în 2022, urmată de SUA, cu 10,2%.