CMA CGM Archives - Pagina 2 din 21

Franța traversează o nouă criză socială de proporții, după ce pe 10 septembrie a izbucnit valul de proteste naționale reunite sub sloganul „Bloquons Tout” – „blocăm totul”. Mișcarea, născută ca reacție la planul de austeritate al guvernului Bayrou, a paralizat deja numeroase regiuni și a provocat ciocniri violente cu Poliția, soldate cu peste 470 de rețineri încă din primele ore.

Obiectivul protestatarilor este oprirea planului guvernamental care presupune o reducere de 43,9 miliarde de euro din buget, eliminarea a două sărbători naționale și înghețarea pensiilor. Mobilizarea este masivă: autoritățile estimează între 175.000 și 250.000 de participanți la nivel național, cu 550 de sit-in-uri și 262 de blocaje deja documentate.

Blocaje strategice pe infrastructura rutieră

Manifestanții au adoptat o strategie de „blocaj capilar”, vizând simultan multiple puncte din infrastructura de transport. La Paris, zeci de intrări și ieșiri de pe centura Périphérique au fost blocate, inclusiv Portes de la Chapelle, Bagnolet, Montreuil, Italie și Orléans. În sud, pe A7, cozile de camioane și autoturisme s-au întins pe 12 kilometri spre Nîmes/Montpellier și pe 6 kilometri spre Marsilia. Situația este similară pe A51, unde accesul la Manosque, Sisteron Nord și Meyrargues a fost grav perturbat.

Aceste blocaje nu afectează doar mobilitatea zilnică a populației, ci pun sub presiune lanțurile logistice internaționale care traversează Franța, generând întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Logistica și marile platforme economice sub asediu

Industria logistică resimte deja primele consecințe majore. Platforma Amazon Brétigny-sur-Orge, unul dintre cele mai importante centre de distribuție din regiunea pariziană, a fost complet blocată de greviști. De asemenea, gigantul siderurgic ArcelorMittal Dunkerque a fost nevoit să oprească parțial producția, semnalând riscuri de întrerupere a lanțului industrial.

Sindicatul Cgt Commerce et Services a extins protestele și către sectorul retail și HoReCa, chemând la grevă angajații de la Carrefour, Kiabi, But, Primark, Flunch, Elior, Sysco și Sodexo. Această mobilizare lovește simultan atât în comerțul de proximitate, cât și în marile lanțuri de distribuție și catering, cu efecte în cascadă asupra consumului și aprovizionării populației.

Transportul rutier, pregătit de grevă generală

Un alt semnal de alarmă vine din partea sindicatelor din transportul rutier. Cfdt-Fgte, Cgt Transports și FO-Uncp, care reprezintă majoritatea șoferilor și angajaților din sector, au convocat o grevă națională pentru 18 septembrie, amenințând astfel cu o paralizare totală a fluxurilor de marfă și persoane. Având în vedere rolul central al Franței în coridoarele europene de transport, efectele ar putea fi resimțite rapid și în Germania, Italia, Spania sau Benelux.

Executivul condus de François Bayrou a răspuns printr-o mobilizare masivă a forțelor de ordine: 80.000 de jandarmi și polițiști au fost desfășurați pe teren pentru a limita efectele blocajelor. Guvernul refuză orice concesie, reafirmând necesitatea austerității ca răspuns la presiunile bugetare și la creșterea datoriei publice.

În dezbatere a intervenit și mediul de afaceri. Rodolphe Saadé, CEO al companiei maritime CMA CGM, a adresat o scrisoare deschisă prin care a cerut încetarea blocajelor, susținând că „întreprinderile nu sunt adversare, ci colaboratoare ale națiunii”. Mesajul său vizează atât protestatarii, cât și autoritățile, subliniind riscul ca Franța să-și piardă competitivitatea în comerțul global dacă logistica rămâne paralizată.

Protestul „Bloquons Tout” demonstrează încă o dată forța mișcărilor sindicale și sociale franceze, capabile să afecteze direct economia și lanțurile logistice internaționale. În timp ce guvernul Bayrou rămâne ferm pe poziții, presiunea crescândă din partea transportatorilor și a marilor platforme de distribuție ar putea transforma criza socială într-una logistică de anvergură europeană.

După un an 2023 considerat mai degrabă o perioadă de tranziție, marcată de incertitudini și o evoluție inegală a cererii, companiile de transport maritim de containere au înregistrat o revenire semnificativă în 2024. Analiza bilanțurilor financiare ale celor mai importante zece companii globale din domeniu, realizată de Centro Studi Fedespedi, arată o îmbunătățire vizibilă a profitabilității, în ciuda unui context macroeconomic tensionat.

Cererea revine pe creștere, în ciuda contextului global complicat

În timp ce Fondul Monetar Internațional estimează o încetinire a creșterii PIB-ului mondial la 3,3%, transportul containerizat a cunoscut un reviriment important. Cererea globală de transport de containere a crescut cu aproximativ 6%, susținută în special de Statele Unite, unde importatorii au accelerat comenzile în anticiparea unor posibile măsuri protecționiste, în contextul politic intern.

Criza din Marea Roșie a schimbat dinamica rutelor maritime

Un factor determinant în redresarea veniturilor a fost reprezentat de redirecționarea masivă a rutelor maritime prin Capul Bunei Speranțe. Această măsură a fost luată ca reacție la atacurile Houthi asupra navelor comerciale din zona Mării Roșii. În urma acestor schimbări, capacitatea disponibilă a fost afectată temporar, ceea ce a generat o creștere bruscă a tarifelor. În doar câteva săptămâni, indicele chinez al tarifelor containerizate s-a dublat. Punctualitatea serviciilor maritime s-a îmbunătățit în același timp, odată cu creșterea eficienței operaționale.

Cele zece mari companii analizate operează împreună peste 3.000 de nave, care reprezintă aproximativ jumătate din numărul total de portcontainere active la nivel global și circa 90% din capacitatea globală exprimată în TEU. Media de capacitate per navă este de 6.700 TEU, iar între 2022 și mijlocul anului 2025 flota mondială a fost extinsă cu peste 5,6 milioane TEU. Cele mai active în această expansiune au fost Msc, Hapag-Lloyd și Cma Cgm.

Pe fondul restructurării pieței, alianțele dintre transportatori s-au modificat. Odată cu încheierea parteneriatului dintre Maersk și Msc din cadrul alianței 2M, Maersk a format o nouă alianță cu Hapag-Lloyd, concentrată pe rutele Asia-America de Nord și Mediteraneea. În paralel, alianța Premier, formată de One, Yang Ming și Hmm, și-a consolidat prezența în zona Mediteranei cu noi servicii. În total, marile alianțe controlează în prezent 82% din capacitatea globală, influențând semnificativ rețeaua portuară și structura rutelor maritime.

Indicatorii financiari au revenit pe verde

Anul 2024 a fost marcat de o creștere substanțială a tarifelor medii per TEU, care au ajuns la 1.448 dolari, cu 20% mai mult decât în 2023. Companii precum Zim și Yang Ming au raportat creșteri spectaculoase, de 56,9%, respectiv 53,4%. Evergreen a obținut o creștere a veniturilor de 62,7%, în timp ce profitabilitatea operațională (ROS) a revenit la o medie de 24%, cu vârfuri de peste 30% pentru unele companii. Randamentul investițiilor a depășit 10% pentru majoritatea operatorilor, semnalând o redresare sustenabilă și consolidarea poziției financiare.

Lichiditatea s-a menținut la un nivel confortabil pentru Evergreen, Wan Hai și Yang Ming, în timp ce gradul de îndatorare a fost gestionat eficient de companii precum Maersk și Hapag-Lloyd. Totuși, pentru operatori precum Zim și Wan Hai, expunerea la datoria bancară rămâne o provocare de luat în calcul.

Primele trei luni ale anului 2025 au confirmat și chiar amplificat trendul favorabil din 2024. Veniturile au crescut pentru aproape toate companiile analizate, iar rezultatele operaționale au atins cote impresionante. Maersk a raportat o creștere de peste 600% a EBIT, Wan Hai a urcat cu 314%, iar Cosco cu 64%. Profiturile nete au înregistrat, de asemenea, creșteri substanțiale, semn că noile nave lansate în operare sunt deja utilizate la capacitate maximă, iar eficiența operațională a crescut.

Perspectivele strategice: diversificare, investiții și adaptare

Raportul evidențiază că aceste performanțe nu sunt doar rezultatul unor factori conjuncturali, ci reflectă o regândire strategică a modelului de business. Unele companii, precum Maersk, urmăresc o integrare verticală a serviciilor logistice, în timp ce altele se orientează spre consolidarea prezenței în porturi regionale mai mici. Investițiile în nave mari, de peste 15.000 TEU, sunt acum sustenabile, întrucât randamentele obținute depășesc costul capitalului.

Totuși, riscurile nu pot fi ignorate. Companiile cu un grad mare de îndatorare sau cu o prezență regională limitată rămân vulnerabile în fața fluctuațiilor pieței. În plus, contextul global, marcat de incertitudini geopolitice, posibile războaie comerciale și presiuni tot mai mari pentru decarbonizare, va necesita o gestionare atentă a investițiilor și a lichidităților.

Transformările din industrie influențează și ecosistemul portuar și logistic. Alianțele redirecționează fluxurile, modifică timpii de manipulare și determină porturile să se adapteze rapid. În special porturile italiene sunt chemate să regândească conexiunile cu hinterlandul, integrarea digitală și eficiența operațiunilor pentru a rămâne relevante în noua configurație.

O redresare promițătoare, dar expusă riscurilor

Anul 2024 a reprezentat un moment de cotitură pentru industria transportului maritim containerizat. Profitabilitatea a fost recâștigată, fundamentele financiare s-au întărit, iar companiile au revenit la o poziție de forță. Însă această revenire nu garantează o stabilitate de durată. Schimbările climatice, reglementările de mediu, presiunile comerciale și geopolitice vor continua să joace un rol crucial.