CN APM SA Constanța Archives

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 75,55 milioane tone în anul 2022, o creștere de 12% față de 67,5 milioane tone în 2021, fiind cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime românești și menținându-se, astfel, trendul ascendent din ultimii ani.

„Cerealele reprezintă și în acest an grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în traficul total, Portul Constanța devenind cel mai important din Europa din acest punct de vedere, mai ales în contextul actual, cu un trafic anual de 24,1 milioane tone” a declarat directorul general al CN APM SA Constanța, Florin Vizan.

În traficul total, cerealele reprezintă 31,7%, urmate de petrol brut 12,57%, articole diverse 10,4%, produse petroliere 9,6%, minereuri de fier, deșeuri de fier 9,26%.

Din traficul total, 79,5% reprezintă trafic maritim și 20,5% reprezintă traficul fluvial. Traficul maritim a crescut cu 16%, la valoarea de 60,1 milioane tone, iar cel fluvial, cu 15,4 milioane tone s-a menținut la aproximativ același nivel ca în 2021.

Traficul de mărfuri pe relația Ucraina a totalizat, de la începutul războiului, 11,85 milioane tone, din care 5,4 milioane tone trafic fluvial și 6,4 milioane tone, pe maritim. Cele mai mari cantități de mărfuri sunt cereale, dar au mai sosit în port și echipamente, fosfat, laminate, minereuri de fier, containere.

Creșteri semnificative de trafic se mai regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: semințe uleioase (69,7%), minereuri de fier și, deșeuri de fier și oțel (47%), petrol brut (41,7%), produse chimice derivate din cărbuni și gudron (37,7%), minerale brute sau prelucrate (36,8%), produse petroliere (33,4%), produse metalice (28,2%), articole diverse (28,2%), echipamente, mașini (12,4%), îngrășăminte (9,5%).

O creștere se înregistrează și în cazul containerelor și anume 7,9 milioane tone în 2022, față de 6,16 milioane tone în 2021 (creștere de 28,24%). Aceeași situație se regăsește și în numărul de TEU-uri, respectiv 772.046 în 2022, comparativ cu 631.964 în 2021 (creștere de 22,16%). Căderi de trafic au fost înregistrate, în principal, la minereuri și deșeuri neferoase (69,7%), celuloză și deșeuri de hârtie (48,3%), ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru construcții (23,8%), cartofii, legume și fructe proaspete sau congelate (18%), animale vii, sfeclă de zahăr (6,3%).

În anul 2022, au făcut escale în porturile maritime românești 15.381 nave, față de 14.629 nave în 2021. În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 68,24 milioane tone, o creștere cu 11,5%. În zona Midia a portului, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 7,02 milioane tone, comparativ cu 2021, când s-au înregistrat 5,93 milioane tone, prezentând o creștere de 18%.

În portul din zona Mangalia, traficul de mărfuri înregistrat în 2022 a fost de 278.442 tone, față de 338.472 tone în 2021.

CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a anunțat semnarea contractului de finanțare europeană a proiectului „Asigurarea condițiilor electrice de racordare la cheu a navelor în Portul Constanța (regim Cold Ironing)“.

Planul în valoare de 18,8 milioane de euro (cu TVA) este finanțat în proporție de 82,6% din fonduri europene prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), iar diferența din bugetul de stat. Implementarea proiectului va cuprinde lucrări pentru instalarea tehnologiei cold-ironing pentru 10 dane din Portul Constanța. Astfel, vor fi asigurate condiții pentru alimentarea cu energie a tuturor tipurilor de nave la țărm (croazieră, RO-RO, feribot, nave multifuncționale, nave marfă vrac, nave – tanc, etc.), indiferent de dimensiune, tensiune de alimentare, frecvență și spor de putere solicitat. Termenul pentru realizarea obiectivelor are o perioadă de 36 luni.

Instalațiile existente vor fi îmbunătățite la o stare de funcționare performantă, conform standardelor și normativelor tehnice specifice la siguranța în exploatare, precum și în condiții de eficiență energetică sporită.

Proiectul va contribui la reducerea nivelului de zgomot, emisiilor dăunătoare și emisiilor CO₂ în zona portuară, precum și în zona comercială din imediata apropiere a portului. Cu toate acestea, pasagerii aflați la bordul navelor de croazieră vor beneficia de condiții mai confortabile prin reducerea vibrațiilor.

De asemenea, vor fi reduse costurile de funcționare a navelor, tot astfel și furnizarea de servicii suplimentare în porturi. În vederea unei eficiențe suplimentare a emisiilor, navele vor fi conectate la resurse de energie regenerabilă, energie eoliană și energie solară.

Prin tehnologia cold-ironing se va permite furnizarea energiei electrice de la mal unei nave cu motoarele oprite aflate la dană.