CNADNR Archives - Pagina 3 din 9

Dupa un an si patru luni, pe 10 februarie, Anca Boagiu a predat mandatul de ministru al transporturilor lui Alexandru Nazare, „omul sau de incredere“ din MTI. Inainte de acest moment a fost organizata o conferinta in cadrul careia Boagiu a prezentat bilantul prezentei sale la conducerea ministerului.

Fostul ministru al transporturilor a afirmat ca in timpul mandatului sau decalajul in absorbtia fondurilor europene a fost recuperat si, daca in 2007 nu fusese absorbit niciun euro, pana in prezent ministerul a reusit sa semneze contracte in valoare de 3,5 miliarde de euro cu finantare europeana, din care 536 de milioane de euro au fost efectiv absorbite in 2011, iar contracte in valoare de 1,9 miliarde de euro sunt in stadiu de executie. Pentru anul acesta se estimeaza ca suma pe care ministerul trebuie sa o primeasca de la UE este de 1,3 miliarde de euro.

In ceea ce priveste constructia de autostrazi, la acest moment 434 km sunt in stadiul de executie, cu o valoare de 4,1 miliarde de euro, iar inca 137 sunt in curs de licitare, valoarea lucrarilor fiind estimata la circa 1,2 miliarde de euro.
De asemenea, MTI a alocat 1,9 miliarde de euro pentru reabilitarea a 3.462 km de drumuri nationale, din credite BEI si programe operationale. Anca Boagiu a mai aratat ca in timpul mandatului sau au fost finalizate lucrarile la 1.045 km si la anumite variante ocolitoare, pe o distanta de 72,5 km, valoarea lor fiind in jur de 265 de milioane de euro.
„Sunt sigura ca programul de investitii va continua. Este important pentru ca anul trecut acele 16,1 procente aduse in economie prin investitii au insemnat foarte mult, ne-au dus undeva pe locurile fruntase la nivel european in ceea ce priveste sumele alocate si contractele pe care le-am desfasurat in Romania“, a aratat Anca Boagiu.

Au scazut datoriile CFR
Un alt segment despre care Anca Boagiu spune ca a fost sprijinit este cel feroviar, care „este extrem de important, dar a fost vitregit ani in sir“.
Una dintre cele mai importante realizari a fost faptul ca a fost finalizat tronsonul de la Predeal pana la Constanta. Daca nu ar fi fost finalizat, Romania risca sa ramburseze la Bruxelles un miliard de euro. Finalizarea acestui tronson contribuie la cresterea vitezei, dar si a numarului de pasageri transportati pe aceasta ruta.
CFR asteapta aprobarea oficiala de la Bruxelles pentru contracte in valoare de circa 900 de milioane de euro. In perioada urmatoare se vor semna ultimele patru aflate in licitare.
Asa cum a declarat fostul ministru al transporturilor, „un proces important care ar trebui sa continue este cel de restructurare a cailor ferate, care trebuie insotita si de masuri de sprijinire a companiilor“. Una dintre cele mai importante masuri luate in acest sens a fost cea de a ajuta CFR in a-si reduce pierderile si arieratele prin negocierile duse cu companiile furnizoare de energie electrica. Datoria efectiva era de 1,2 miliarde de lei, iar penalitatile aveau o valoare de 900 de milioane de lei. In final, acestea au acceptat sa primeasca datoria fara sa mai ceara si penalitatile. Deja la sfarsitul anului trecut statul alocase 400 de milioane de lei pentru plata datoriei. Negocierea ramane valabila pe tot parcursul lui 2012.
Pierderile companiilor din cadrul CFR s-au redus fata de anii trecuti. In cazul CFR Infrastructura, ele s-au redus de la 1.294.000 de lei la 528.000, la CFR Marfa, de la 535.000 la 134.000 de lei, iar CFR Calatori nu a avut pierderi la sfarsitul anului trecut.

Costuri reduse pentru CNADNR
Introducerea standardelor de cost a fost o chestiune care a atras multe discutii la minister. In urma acestora au fost aprobate 32 de standarde de cost, inca sase fiind in curs de aprobare. Prin aplicarea lor au fost reduse valorile contractelor. CNADNR a licitat 1,5 miliarde, economisind 600 de milioane. Practic, s-a stabilit in sfarsit care este costul infrastructurii in materie de autostrada si s-a ajuns la sumele de 3,8 milioane de euro/km la ses, 4,98 milioane de euro/km la deal si 5,9 milioane de euro/km in zona de munte.
CNADNR a reusit, se pare, sa economiseasca foarte multi bani prin renegocierea contractelor supradimensionate.
Poate ca cea mai „rasunatoare“ renegociere a fost cea a contractului cu Bechtel, in urma careia economia la bugetul de stat este de sase miliarde de euro – asta daca bugetul de stat ar fi putut sa onoreze acest contract.
Dupa renegociere, autostrada Transilvania a fost recunoscuta in reteaua rutiera europeana TNT-T, deci se pot accesa finantari din fonduri europene, poate fi licitat orice tronson din moment ce nu mai exista constrangerea ca pret de doi ani sa nu mai fie admisa nicio licitatie pe oricare din tronsoanele acestei autostrazi.
In prezent se estimeaza ca lucrarile pe tronsoanele 2B si 3C vor fi finalizate pana la finalul lui 2013.
Alte economii au fost obtinute prin rezilierea contractului pentru tronsonul Cernavoda-Medgidia, noul contract fiind cu 60 de milioane de euro mai ieftin decat precedentul.
CNADNR a renegociat si contractele de intretinere, costurile fiind reduse cu 30%. „Pentru activitatea de iarna pe perioada 2011-2012 au fost incheiate contracte subsecvente aferente acordului cadru care insumeaza 10% din valoarea totala a acordurilor pe patru ani. Subliniez acest lucru pentru a elimina discutiile despre contractele de miliarde de euro pe care le-ar avea compania. Contractul cadru a fost semnat de fostul ministru Ludovic Orban, este un contract multianual in valoare de un miliard de euro. Dupa plecarea fostului ministru, acest contract a fost bine gestionat astfel ca, de patru ani, CNADNR a folosit 235.000 de euro“, a explicat Anca Boagiu.

Exproprieri de 20 de ori mai ieftine
Anul trecut a intrat in vigoare legea care reglementeaza exproprierile. „Aceasta lege trebuia introdusa de mai mult timp, dar cred ca era «mai avantajos» sa faci exproprierile haotic si sa platesti cu sacosa. Folosind noul sistem, exproprierile sunt de 20 de ori mai ieftine decat inainte. Inainte de intrarea in vigoare a legii am alocat CNADNR 445 de milioane de lei, atat era estimat pentru exproprieri, si din aceasta suma compania de exproprieri a folosit doar 24 de milioane. Aceasta este diferenta pe care o face o lege buna“, a aratat Anca Boagiu, care a adaugat ca „o alta masura foarte buna care arata cum lucrurile pot fi puse la punct a fost crearea departamentului de descarcari arheologice in cadrul CNADNR. Cand am venit la minister cele doua mari probleme erau exproprierile si descarcarile arheologice. Astazi, pe coridorul IV Pan European unde sunt contractele de autostrazi, descarcarile arheologice sunt facute in procent de 97%. Este rezultatul unei munci de echipa si al unei organizari foarte bune la nivelul companiei, eliminand astfel orice tentatie sau tentativa a companiilor constructoare de a invoca faptul ca nu pot avansa.“
Fostul ministru al transporturilor a pus pe tapet penalitatile date constructorilor de catre CNADNR pentru neindeplinirea termenelor contractuale sau pentru o calitate necorespunzatoare a lucrarilor pe care le-au efectuat, in valoare de 90 de milioane de euro. La nivelul companiei CFR Infrastructura penalitatile au o valoare de 65 de milioane de euro.
Anca Boagiu a mai subliniat faptul ca in timpul mandatului sau, la nivelul ministerului sau companiilor au fost demarate actiuni de control. Astfel, MTI a formulat sase sesizari penale, iar CNADNR, alte sase. O parte au ajuns la departamentul national anticoruptie, o parte la Politia Romana.

S-a investit si pentru transportul aerian si naval
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii gestioneaza si transportul naval, aerian, dar si Metrorex.
In ceea ce priveste sectorul naval, Anca Boagiu a subliniat importanta faptului ca pe durata mandatului sau MTI a devenit coordonator al axei navigabile la nivel european prin Strategia Dunarii care presupune proiecte in valoare de trei miliarde de euro. Au fost finalizate proiecte finantate din imprumuturi de la BEI si fonduri europene de 12,3 milioane de euro, iar colaborarile cu porturile Rotterdam, Dubai etc. au creat premisele ca portul Constanta sa devina la randul sau un hub pentru transportul naval, ceea ce presupune o directionare a transportului de marfuri de pe rutier si feroviar catre fluvial si maritim.
Si pentru transportul aerian au fost derulate cateva proiecte destul de importante, printre care se numara extinderea terminalului Finger din aeroportul Henry Coanda, care a fost finalizata in martie anul trecut, cu o investitie de 60 de milioane de euro. In iulie anul acesta va fi finalizat si proiectul de extindere a terminalului de plecari, cu o investitie de 62 de milioane de euro. Un alt proiect a fost cel de modernizare a corpului C al aeroportului Baneasa.
„Prin aceste investitii am urmarit cresterea capacitatii pe aeroporturile Henry Coanda si Baneasa, obiectivul fiind de a transforma Bucurestiul intr-un hub regional. Implicit, lucrul acesta aduce o dublare a capacitatii de transport, dar si un impact pozitiv asupra TAROM“, a explicat fostul ministru al transporturilor.
In cadrul conferintei de sfarsit de mandat, Anca Boagiu a vorbit si despre realizarile in ceea ce priveste activitatea Metrorex, care deruleaza acum proiecte in valoare de circa doua miliarde de euro. „Au fost finalizate cele doua statii de metrou, Jiului si Parc Bazilescu, au inceput lucrarile la Magistrala 5, tronsonul Drumul Taberei-Eroilor. E vorba de 10 statii, cu o valoare de 720 de milioane de euro. Am contractat imprumuturi de 465 de milioane de euro pentru tronsonul Universitate-Pantelimon, au fost semnate contractele de servicii de consultanta pentru a face magistrala 6, si pana la sfarsitul trimestrului 1 vor fi facute si caietele de sarcini. Au fost achizitionate 16 noi trenuri de metrou si au fost instalate lifturi la 24 de statii de metrou.
Volumul mare de investitii pe care il face Metrorex este urmat de crearea a circa 20.000 de locuri de munca in industrie prin investitiile pe care le fac.“

In fiecare iarna, transportatorii isi iau in calcul o perioada de cateva zile in care nu-si folosesc flota la capacitate, iar producatorii se aprovizioneaza astfel incat fluxul de productie sa nu sufere din cauza catorva zile de ninsoare. Numai ca anul acesta a nins in valuri, viscolul puternic, care a cuprins, pe rand, intreaga tara, a paralizat complet transporturile, iar fabricile si-au oprit si ele activitatea cateva zile, pentru ca au ramas fara materie prima si nici nu au mai putut trimite marfurile catre unitatile de desfacere sau la export. Desi clauza de forta majora a functionat pentru majoritatea companiilor care nu si-au putut duce la bun sfarsit obligatiile contractuale, indiferent ca vorbim de transport, distributie sau livrari, pierderile financiare au numarat mai multe sute de milioane de euro pentru sectorul industrial din Romania. Marfuri de milioane de euro, unele dintre ele perisabile, au fost blocate zile la rand in nameti, in pericol de inghet care nu ar face decat sa complice si mai mult lucrurile pentru operatorii de transport, deoarece necesita interventia societatilor de asigurare.

Potrivit UNTRR, blocarea nejustificata a circulatiei vehiculelor comerciale pune in pericol atingerea indicatorilor macroeconomici ai Romaniei pe 2012. „Orice inchidere a acestor segmente esentiale de drum poate fi justificata numai in scopul deszapezirii, care sa faciliteze si nu sa blocheze circulatia vehiculelor comerciale. Inchiderea drumurilor trebuie facuta pentru curatarea acestora, nu doar pentru a evita accidentele si incidentele“, se arata intr-un comunicat emis de UNTRR.
Aproape toti transportatorii cu care am discutat ne-au spus ca au pierdut toate comenzile pentru ca nu putut scoate camioanele din curte. „Nu putem acuza drumarii ca nu si-au facut datoria pentru ca, atata timp cat viscoleste, nu se poate face nimic“, a spus Bogdan Dragomir, directorul Step One. Insa Gheorghe Dobre, directorul general Sidertrans, este de parere ca „problemele nu au fost cauzate de zapada, ci de CNADNR, pentru ca nu a intervenit la timp. Nu au fost drumuri blocate, ci doar anumite portiuni si, in loc sa intervina pentru a le debloca, a preferat sa inchida direct drumurile. Nici la trei zile de la incetarea viscolului nu a intervenit. Nu au utilaje specializate, iar aceste interventii nu pot fi realizate cu utilaje de constructii. Am 40 de comenzi neonorate si risc sa-mi pierd contractele de transport“, a subliniat Gheorghe Dobre.
In acest context, nu camioanele inzapezite au reprezentat cea mai mare problema, ci imposibilitatea de a prelua comenzile de transport. „Am pierdut toate cursele. Am si curse de international pe care nu le pot onora pentru ca nu pot sa parasesc zona“, a evidentiat Gheorghe Vlase, director general Vlase Impex.
„Nici macar nu se pune problema unor curse anulate, pentru ca le-am refuzat din start. Masinile sunt in garaj. Toate acestea au cauzat pierderi pe care nici macar nu le putem contoriza“, a explicat Ion Meceanu, directorul general Meceanu Prod Impex.

Vremea a jucat „alba-neagra“ si cu drumurile…
Dupa mai bine de o luna de caderi masive de zapada si viscol, timp in care drumurile au fost ba blocate, ba restrictionate, imbunatatirea starii soselelor la nivel national si deblocarea autostrazilor au permis transportatorilor rutieri sa reia ritmul de lucru. Ei nu si-au pierdut doar rabdarea din cauza drumurilor blocate sau restrictionate, ci si profitul. Zapezile din Romania au bagat frica in reprezentantii Politiei Rutiere si ai CNADNR, astfel ca la jumatatea lui februarie toate camioanele care doreau sa intre in tara pe la granita de vest au fost blocate la vama. Coloana de
camioane a ajuns sa masoare 30 km pe teritoriul Ungariei, fiind vorba de aproximativ 800 de vehicule. Cu toate ca ninsoarea si viscolul incetasera, iar in zona de vest a tarii drumurile erau practicabile si cu cod „verde“ din partea ANM, Politia Rutiera si CNADNR au pastrat interdictia de circulatie, de teama ca vehiculele vor ajunge in zona DN7. Fara a tine cont de faptul ca nu toate cele 800 de camioane aveau de facut livrari in sudul Romaniei.
Astfel, vehiculele au fost oprite mai mult de 24 de ore fara motiv. Autoritatile ungare nu le-au permis stationarea pe carosabil si le-au trimis in cele mai apropiate parcari. Iar administratorii acestora din urma au facut o adevarata bisnita, cerand tarife nepermis de mari, potrivit lui Radu Dinescu, secretar general UNTRR.

… si cu banii companiilor locale
Pierderile cauzate de traficul blocat sunt exclusiv ale firmelor de transport, care nu pot imputa beneficiarilor cheltuielile suplimentare. De altfel, toti carausii care au avut activitate in relatia cu Romania au fost afectati de vremea rea si de restrictiile de circulatie impuse si doar cei care au avut curse in Europa de Vest au reusit sa isi mai acopere din pierderi. Astfel, in ianuarie, din cauza unei saptamani in care zapada a paralizat traficul, pierderile sunt estimate la 30% din activitate, in timp ce pe februarie ele sunt si mai mari, urmand sa sara lejer de 50%. Numai in transport rutier se pierd 800 de milioane de euro la nivel national, dar trebuie tinut cont de faptul ca pierderile colaterale sunt mult mai mari. Limitarea transporturilor de marfa pe drumuri sau pe calea ferata a lasat companiile fara materii prime, in imposibilitatea de a-si onora contractele. Unele fabrici s-au inchis sau si-au diminuat productia si nimeni nu isi mai permite in conditiile actuale sa faca stocuri tampon de 10 zile sau chiar doua saptamani, pentru ca ele reprezinta bani pierduti. Majoritatea lucreaza pe productie si livrari in timp real. Astfel, dupa aproximativ o saptamana de restrictii, toti au nevoie de materie prima, pe de o parte, dar si de a transporta produsele finite la distribuitori, pe de alta parte.
Inclusiv retailerii mari au ramas fara marfa in magazine, in conditiile in care spatiile logistice sunt amplasate in afara oraselor, iar din cauza avertizarilor ANM de viscol si ninsori abundente marfurile s-au epuizat repede de la raft.

Incasarile sunt tot mai mici, iar cifra de afaceri se va diminua
„Incasarile sunt mai mici cu 20% comparativ cu o luna normala, iar pentru fiecare camion pierderile sunt de aproximativ 1.000 de euro“, a explicat reprezentantul Flomed Comp. „Nici nu am calculat pierderile, pentru ca nu s-a terminat. Dupa ce se termina tot vom incerca sa calculam cat am pierdut“, a completat Gheorghe Vlase. Potrivit directorului general Step One, cifra de afaceri a companiei a scazut in doar doua saptamani cu 50%.
Din decembrie si in primele doua luni ale acestui an, incasarile Meceanu Prod Impex au scazut cu 60%, chiar daca unele curse sunt platite tur-retur, dar in conditiile in care vehiculele nu au mai fost scoase din garaj nu se stie cum vor evolua lucrurile.
„Am refuzat comenzi pentru ca nu am putut iesi din curte. In doar cateva zile am avut pierderi de 50.000 de euro si, in plus, la final de luna am rate de 79.000 de euro la leasing“, a declarat Ioan Avram, director general Trans Avram. Potrivit lui Dragos Tazlaoanu, directorul Duo Cris, pierderile pentru primele doua luni ale lui 2012 au fost de 40% din cifra de afaceri realizata in aceeasi perioada a anului trecut.

Sudul si Moldova, sever afectate
Cazurile cu 2-3 camioane inzapezite au fost la ordinea zilei in perioada ninsorilor, insa au existat si companii cu zeci de masini blocate. „Am avut 20 de camioane blocate timp de 3-4 zile. Eu am stat in camion patru zile la Buzau. Acum suntem paralizati“, a spus Vlase. Unul dintre vehiculele Flomed Comp, incarcat cu componente pentru o statie de epurare din Calarasi, nu a putut face livrarea, pentru ca orasul este blocat si nu se ajunge in zona beneficiarului.
„Am avut chiar si 30 de camioane inzapezite in acelasi timp la Tecuci, Constanta, Tulcea si pe autostrada A2. In zona de sud-est a tarii s-a circulat foarte prost. Si in Italia am avut camioanele blocate timp de doua zile“, a completat directorul Step One. Tot in zona de sud a tarii au fost inzapezite si vehiculele Duo Cris. „Am avut sase camioane blocate la Constanta. Au plecat catre Slobozia, dar s-ar putea sa se blocheze acolo. La prima zapada din ianuarie, imediat dupa ce am incarcat la Braila, am vorbit la fabrica sa se intoarca vehiculele acolo pentru ca nu ar mai fi ajuns la Constanta“, a explicat Dragos Tazlaoanu.
„Am incarcat de la Tusnadul Nou apa la -280 C, am reusit sa ajung acasa si de cateva zile masina este incarcata in garaj. Nu pot sa livrez la Constanta. Beneficiarul sta si asteapta. Factura este deja facuta de la 1 februarie, au trecut mai multe zile si nu a fost vanduta si se ajunge la termenul de plata. Si de aici toate problemele“, a spus Vlase.

Unii inteleg, altii ba, dar macar nu se platesc penalitati
„Si daca inteleg, si daca nu inteleg situatia, beneficiarii nu ne pot aplica penalitati in asemenea cazuri de forta majora“, este de parere Gheorghe Vlase.
Insa in cele mai multe situatii beneficiarii au fost intelegatori si nu a fost necesara invocarea situatiilor de urgenta sau a clauzelor prevazute in contractele de transport. „Asta se poate cataloga ca situatie de forta majora, fiind vorba de blocaje care nu sunt din voia noastra“, a spus Siegfried Mayer. In acest caz, transporturile spot pot avea de suferit, pentru ca de multe ori nu sunt acoperite de un contract.
In majoritatea cazurilor, in contractele de transport sunt prevazute clauze care fac referire la aceste situatii si degreveaza transportatorii de anumite lucruri inerente ce decurg din contract. „Nu am avut divergente cu beneficiarii din cauza intarzierilor la livrare, insa unii dintre ei nici nu ne-au inteles, pentru ca uneori am ales rute ocolitoare doar pentru a ajunge la destinatie. Un ocol de 150-200 km ne «mananca» 20-30% din valoarea unei curse, sunt costuri pe care tot noi le suportam“, a explicat Dragos Tazlaoanu.

Mii de euro blocati in zadar in echiparea vehiculelor
Fortati de lege sau din proprie initiativa, transportatorii au investit mii de euro in echiparea fiecarui camion din flota, sume care nici macar nu pot fi amortizate cu camionul in garaj sau, mai rau, blocat in zapada.
„Pentru autotractor costurile echiparii de iarna au ajuns la 3.000-4.000 de euro pentru anvelope, lanturi si nisip, dar la starea la care sunt drumurile in momentul de fata nu prea mai au importanta“, a subliniat directorul general Step One. Potrivit operatorilor de transport, echiparea completa de iarna variaza intre 12.000 si 24.000 de lei, la care se adauga investitiile in plase de lanturi, lopeti, nisip si chiar saci de dormit pentru cazurile in care se intrerupe alimentarea de carburant din cauza formarii unor dopuri de gheata pe furtunul de alimentare a sistemului de incalzire.
„Desi am echipat masinile, prefer sa nu pun soferii in pericol. Si eu am fost sofer si am ramas blocat in trecut intre Bucuresti si Constanta si stiu ce inseamna“, a spus Meceanu.
Parcurile de autovehicule sunt echipate cu anvelope, insa pe lateral poate sa scrie orice daca partea de uzura nu are canelurile regulamentare. Potrivit lui Dragos Tazlaoanu, anvelopele pot fi utilizate 3-4 sezoane.

Consum crescut pe timp de iarna
„Un camion de la Sebes la Braila a consumat 700 l, in loc de 400 l, soferii au ramas inzapeziti cateva zile“, a semnalat Ioan Avram, iar aceste cazuri nu sunt singulare.
Consumul de carburant creste proportional cu scaderea temperaturilor, pentru ca porneste sistemul auxiliar de incalzire. „Sistemul de incalzire este o «soba pe motorina» care furnizeaza caldura fara sa fie motorul pornit. Consumul nu este foarte ridicat, raportat la cat ar consuma cu motorul pornit stand pe loc. Este foarte important ca ter
mostatul sa functioneze. Soferul doarme in cabina si caldura interioara trebuie sa fie reglata sa nu se sufoce“, a atentionat Siegfried Mayer, reprezentantul Cornex. Chiar daca are un consum de cateva sute de ml/h, poate ajunge pana la 10-12 l/24 h, iar la cateva ore trebuie pornit si motorul pentru a incarca bateria. „Pe cat posibil trebuie evitata blocarea alimentarii cu carburant a aerotermei, pentru ca in cazul unor defectiuni la motor, daca se rabateaza
cabina, exista posibilitatea sa fie smulsa de vant sau nu mai poate fi pusa la loc si devine periculos pentru sofer“, a spus Meceanu.

Marfurile perisabile au „mancat“ mai mult carburant
In mare parte companiile cu care am discutat au avut camioanele inzapezite incarcate cu marfuri generale neperisabile, care sunt oricum acoperite de asigurare. „Nu cred ca vreun transportator civilizat nu are marfa asigurata“, a explicat Vlase.
Pe de alta parte, reprezentantul Cornex este de parere ca foarte multi transportatori incheie asigurari CMR doar de dragul de a bifa o casuta din indatoriri. „Nu se uita la toate clauzele trecute in acel contract si situatiile care vor cadea la despagubire, la pierderea sau o eventuala deteriorare a marfii. In momentul in care incheiem astfel de asigurari CMR trebuie sa privim toate aspectele lor, sa nu cadem prada doar mirajului pretului scazut.“
Unele dintre vehiculele companiei Step One care au ramas inzapezite erau incarcate cu marfuri perisabile si, din cauza consumului mai mare al agregatelor (3 l/h), riscau sa ramana fara carburant din cauza timpului prelungit cat au fost blocate. „La camioanele blocate agregatele au functionat in permanenta, dar dupa cinci zile in zapada motorina se termina. Asigurarile vor acoperi daunele in cazul in care va fi nevoie, insa pierderile pe care le inregistram nu le poate acoperi nimeni“, a explicat Dragomir.

Chiar daca s-a circulat, viteza a fost redusa
Din cauza conditiilor meteo din Romania, viteza medie a deplasarii camioanelor a scazut de la 50 km/h la 30-35 km/h, ceea ce inseamna automat livrari intarziate ale marfurilor.
Pierderile determinate de intarzierea transporturilor de marfa afectate de caderile masive de zapada au ajuns dupa doua saptamani de ninsoare la 600 de milioane de euro, potrivit reprezentantilor FORT.
„Toate masinile sunt in leasing si nu imi permit sa am probleme cu ele, astfel le-am comandat direct cu anvelope mixte si plase de lanturi, dar chiar si asa am avut trei amendate de politie pentru ca nu aveau lanturile montate, si asta in conditiile in care se circula bine“, a explicat reprezentantul Duo Cris. Cuantumul este de noua puncte de amenda (630 de lei), dar au fost deja contestate in instanta.

Sistarea activitatii benevol, solutie anti-inzapezire
Pentru a evita probleme ce deriva dintr-un eventual blocaj, au fost si companii care si-au revizuit strategia si au evitat zonele afectate de caderi de zapada. „Nu am avut probleme pentru ca la returul din Germania si Italia am evitat sa preiau comenzi cu descarcare in sud, chiar daca este o criza de marfa si volumele la retur sunt tot mai mici“, a explicat Ovidiu Popovici, directorul general Viaro Trans.
Pe de alta parte, potrivit lui Valentin Dranga, reprezentantul companiei brailene Banrom, decembrie-ianuarie sunt din start calculate ca pierdere pentru ca nu se stie cum poate activitatea sa fie perturbata de vreme, asa cum a fost iarna aceasta. „In ianuarie am lucrat doar cinci zile. De la 15 ianuarie toate vehiculele sunt trase pe dreapta, pentru a evita sa ramanem blocati.“
Pe de alta parte, sunt anumite activitati care la temperaturi sub -30 C sunt sistate pentru ca nu se putea lucra. „In balastiera nu se poate lucra pentru ca balastul trebuie spalat si ingheata pompele si chiar si agregatele in masina. In urma cu ceva timp am inceput activitatea la Constanta, dar cand a inceput sa ninga am retras 15 masini la Cernavoda. Chiar daca noi putem lucra, nu putem livra la beneficiari“, a explicat Lucian Dinulescu, reprezentantul Luscan Com.
Echipamentele de constructii ale companiei, chiar daca nu sunt angrenate contractual, au fost utilizate pentru deszapezirea drumurilor. „Nu sunt utilaje specializate, dar pot fi folosite ca alternativa. Este o munca benevola pentru ca trebuie sa ajutam oamenii“, a mai spus Dinulescu.

Atac la economia nationala
In ultimul trimestru al anului trecut, fata de trimestrul precedent, economia Romaniei a scazut cu 0,2%, potrivit datelor estimative ale Institutului National de Statistica. In conditiile in care situatia economica a Romaniei oricum nu era prea roz, din cauza blocajului exporturilor si importurilor, reculul economic pentru perioada urmatoare ar putea ajunge la 0,1% din PIB, aducand Romania intr-o pozitie destul de sensibila din punct de vedere economic.
Tara noastra exporta anual marfuri in valoare de 45 de miliarde de euro, ceea ce inseamna o valoare saptamanala de 800-900 de milioane de euro, insa in conditiile in care de la finalul lui ianuarie drumurile au fost mai mult blocate, si implicit activitatea transportatorilor incetinita, repercusiunile asupra economiei vor fi inerente.
Vremea rea a compromis deja activitatea economica a primului trimestru al lui 2012, iar asta vine dupa doua trimestre in scadere. Evolutia precara a industriei a fost compensata anul trecut de un an agricol foarte bun. Cum anul acesta agricultura va fi paralizata de ger si posibile inundatii, singura sansa de redresare a economiei este impulsionarea consumului intern prin relaxarea politicilor fiscale, iar liderii patronali au cerut deja autoritatilor sa-i pasuiasca pe operatorii economici de la plata taxelor si impozitelor aferente perioadei in care activitatea a fost incetinita sau blocata din cauza viscolului.