S-a incheiat o noua luna plina in activitatea ministrului transporturilor si infrastructurii, cu participari la numeroase conferinte interne sau internationale si cu anulari si atribuiri de contracte – interesant este faptul ca unor firme binecunoscute pentru afacerile cu Statul li s-a dat cu o mana si li s-a luat cu alta. Astfel, CNADNR a reziliat contractul de proiectare si executie a sectiunii Bucuresti-Pitesti din autostrada Bucuresti-Brasov, incheiat cu Spedition UMB, Pa&Co International, Euroconstruct Trading 98 si Tehnostrade, pe motiv ca antreprenorul a abandonat lucrarile pe un sector de drum acum mai mult de 16 luni, dar si ca solicita majorari de pret pe care CNADNR nu le poate acorda.
De departe insa, cel mai important eveniment al lunii trecute este rezilierea, de catre CNADNR, dupa indelungi sicane, a contractului Colas pentru proiectarea si executia tronsonului Cernavoda-Medgidia din Autostrada Soarelui. Compania motiveaza aceasta decizie prin faptul ca firma franceza a refuzat in repetate randuri sa continue lucrarile, invocand diverse motive pentru a justifica intarzierile, dar si prin lipsa planificarii, mobilizarii si aprovizionarii cu materiale. Pana in prezent nu au fost finalizata proiectarea pe circa 14 km din cei 20,3 si nu au fost obtinute avizele si acordurile necesare, dar francezii au solicitat bani in plus si prelungirea termenului de executie cu 24 de luni. In plus, pe cei 5,5 km aflati in executie, lucrarile au inceput tarziu, in vara lui 2010, dar executia podetelor si structurilor a fost oprita de Inspectoratul de Stat in Constructii in octombrie, ca urmare a nerespectarii legii privind calitatea in constructii.
Pe de alta parte, reprezentantii Colas au declarat, inca inainte de reziliere, ca pentru cei 14 km asteptau o decizie oficiala privind ruta finala, urmata de incredintarea terenului si a autorizatiilor de constructie.
La patru zile de la rezilierea contractului, CNADNR a facut publice penalitatile pe care le-a solicitat constructorilor din septembrie 2010 pana in martie 2011: acestea se ridica la 40.094.672,523 euro, din care numai Colas a primit, pentru cele mentionate mai sus, 16.084.116,867 de euro.
De altfel, aplicarea acestor tipuri de penalizari – nu se precizeaza nicaieri daca acesti bani au si fost incasati – va fi la ordinea zilei, ministrul transporturilor stabilind, tot de curand, regulile si sanctiunile pentru cei 183 km de autostrada de pe coridorul 4 finantati din fonduri europene. Astfel, nu mai este posibila depasirea cu mai mult de 10% din valoarea de contract actualizata conform indicilor statistici sau schimbarilor de legislatie, iar penalitatile se aplica pentru intarziere (4.000 de lei/zi), intarziere pentru neatingerea unuia dintre punctele de referinta (500.000 de euro) sau intarziere in atingerea unui punct de referinta (suspendarea oricarei plati datorate pana cand sunt atinsi toti indicatorii aferenti). Limita penalitatilor de intarziere este de 15% din valoarea de contract acceptata, iar penalitatile de intarziere in finalizarea contractului in termenul prevazut sunt de 0,1%/zi din valoarea acestuia.
Cea mai grava problema nu e inca o reziliere de contract sau inca o lucrare majora abandonata, ci faptul ca in ultimul timp avem relatii tot mai incordate cu Franta, sustinatorul nostru traditional, dar care, cand a fost vorba de aderarea la Spatiul Schengen, ne-a sugerat sa mai asteptam… nu se stie cat. Si de atunci nimic nu mai e cum a fost… Din aceasta cauza, spun gurile rele, a avut de suferit Colas, dar si alte firme franceze au probleme sau chiar incep sa-si retraga investitiile de la noi. Ce mai aduce conflictul dintre Colas si CNADNR, in afara de o noua intarziere a finalizarii Autostrazii Soarelui? Peste 4.000 de concedieri, deoarece Grupul Bouygues, din care face parte constructorul, a decis retragerea de la noi a tuturor santierelor, concluzionand ca suntem o tara cu risc financiar.
Dupa autostrada cu o singura banda pe sens, autostrada perforata de gropi si, mai ales, autostrada… lipsa, ne putem mandri cu o noua inventie: autostrada cu ruta alternativa. Cu alte cuvinte, din 2011 se poate ajunge pe autostrada de la Bucuresti la Constanta, dar cu intrerupere pe portiunea dintre Cernavoda si Medgidia.
Asta pentru ca, in ciuda apostrofarilor din ultimul timp ale ministrului transporturilor, Colas, compania care a castigat in noiembrie 2008 contractul de 224 de milioane de euro, refuza sa lucreze. Astfel ca a fost nevoie de un ultimatum din partea CNADNR pentru remedierea deficientelor pana la 15 aprilie – in caz contrar beneficiarul urmand sa rezilieze contractul.
Masura a fost luata avand in vedere „intarzierea firmei in indeplinirea obligatiilor sale contractuale privind proiectarea si executia obiectivului, slaba mobilizare a echipamentelor in santier, precum si lipsa unui program de lucrari coerent, care sa demonstreze capacitatea tehnica si organizatorica de a finaliza lucrarile in termenul prevazut“.
Pe de alta parte, reprezentantii Colas declara ca nu pot continua lucrarile din cauza ca CNADNR nu le-a pus la dispozitie toate terenurile necesare si nu a raspuns la propunerile lor tehnice si financiare. Astfel ca, de fapt, din 20 km, cat are tronsonul, se lucreaza doar pe cei 5 km pentru care a fost pus la dispozitie terenul. Si chiar si aceasta portiune a fost predata cu intarziere de un an, in iulie 2010.
Pana vom vedea cum se va solutiona conflictul si daca francezii „pleaca acasa“, cum le-a sugerat Anca Boagiu, sau raman, si daca raman, lucreaza, sau tergiverseaza in continuare, am primit din nou de la ministrul transporturilor asigurari ca in 2011 Romania va fi un santier, 234 km de autostrada fiind deja in constructie si fiind pregatite licitatii pentru alti 220, in cadrul „celui mai mare program de constructii de autostrazi“ demarat la noi, pentru care exista chiar si bani: 5,6 miliarde de euro alocati de UE, care sunt deja in conturi si asteapta sa fie contractati, lucrarile astfel finantate avand ca termen de executie 2013, ca si cei 243 km aflati in prezent in constructie.
In total, pentru cele noua tronsoane de autostrada au licitat 86 de companii, din care 20 romanesti. Castigatorii vor fi desemnati in aprilie, iar contractele se estimeaza sa se incheie cel mai tarziu in vara.
Faptul ca dispunem de fonduri europene pentru inceperea unor proiecte de infrastructura nu face sa se miste insa lucrurile si pe Autostrada Transilvania, pentru care au fost alocati anul acesta doar 148 de milioane de lei, in conditiile in care datoria CNADNR la Bechtel era, la final de 2010, de peste 600 de milioane de lei. Ministrul transporturilor a fost, de altfel, foarte categoric in privinta acestui proiect, declarand ca nu se vor incepe alte sectiuni in afara celor aflate in lucru, fara a preciza insa din ce bani vor continua lucrarile deja incepute.
Vesti mai bune par a veni dinspre Primaria Capitalei, unde urmeaza sa se dea in folosinta Pasajul Basarab, se fac planuri pentru extinderea retelei de metrou cu inca 69 de statii pana in 2020 si, mai ales, se duc tratative cu o mare companie chineza pentru realizarea celebrei autostrazi suspendate, care in metropolele din China este, intr-adevar, ceva banal, dar la noi… mai bine sa nu credem pana nu vedem.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit